Înfiinţarea complexurilor energetice blochează investiţiile din domeniu.
Banca Mondială recomandă, în raportul de evaluare a sectorului energetic din România renunţarea la înfiinţarea celor două complexuri energetice gigant, care ar urma să înglobeze 92% din producătorii de energie. Potrivit raportului Băncii Mondiale întocmit şi prin consultanţa Fondului Monetar Internaţional, constituirea celor doi giganţi din energie blochează, încă de la anunţarea proiectului, investiţiile din domeniu.
Reformă şi listare la Bursă
Experţii Băncii Mondiale (BM) au recomandat autorităţilor de la Bucureşti un set de acţiuni urgente pentru atragerea investitorilor şi repunerea pe picioare a sistemului de producere a energiei. Ca acţiune urgentă, guvernanţilor li se sugerează să anunţe public şi grabnic renunţarea la planul de înfiiţare a complexurilor energetice.
„Guvernul anunţă anularea planului de a crea două companii energetice şi reia punerea în aplicare a angajamentelor din Energy Road Map-2003, aceasta fiind o strategie echilibrată de atragere a investitorilor şi de dezvoltare a societăţilor de stat viabile. Aceasta include listarea Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Electrica şi Romgaz”, menţionează prima măsură de acţiune din raportul Băncii Mondiale.
Deşi experţii BM au solicitat un răspuns oficial la această problemă, din partea Ministerului Economiei reacţia a venit după o lună, fără semnătura ministrului de resort şi consemna doar un punct de vedere.
Scenariile oficialilor
Ieri, Ministrul Economiei, Ion Ariton, într-o declaraţie pentru Agerpres, a anunţat că se va continua procesul de analiză pentru înfiinţarea companiile Electrica şi Hidroenergetica, sau formarea a două complexuri energetice, unul pe lignit şi unul pe huilă.
„Suntem în plin proces de reorganizare a sectorului energetic. Analizăm atât eficienţa înfiinţării celor două companii, cât şi scenariul formării celor două complexuri din sector”, a afirmat Ion Ariton.
Cât priveşte „scenariul formării a două complexuri din sector”, acesta vizează renunţarea la includerea în planuri a Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, dar ar include alături de unităţile de producere a energiei în termocentrale, mine de lignit şi huilă.
Specialiştii în energie consideră însă că prin această „strategie”, guvernanţii încearcă să „salveze” anumite mine prin eventualul profit obţinut din energie termo, Uniunea Europeană interzicând alocarea de fonduri directe către mineritul falimentar.
Necesar de investiţii
Pentru următorii zece ani, specialiştii BM au estimat că necesarul de investiţii în sectorul energetic este foarte mare, fiind estimat la circa 30-35 miliarde de euro, din care aproape jumătate în producţia de energie electrică.
De asemenea, BM a recomandat reorganizarea sectorului prin listări la Bursă, privatizarea unor pachete deţinute de companiile de stat şi încheierea unor contracte bilaterale transparente.
Raportul Băncii Mondiale consemnează că înainte de anunţarea planului de înfiinţare a giganţilor energetici, în România au venit companii cu tradiţie precum CEZ, Enel, E. ON, GDF şi OMV. La sfârşitul anului trecut şi începutul acestui an, s-au retras patru din cele şase companii implicate în proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.
