Regiile autonome şi companiile naţionale la care statul este acţionar absolut sau majoritar au fost scoase din categoria structurilor obligate să atribuite contracte prin licitaţii, relatează Mediafax. Argumentul adus a fost că aceste regii lucrează pe o piaţă concurenţială, iar impunerea regulilor de achiziţii publice le poate bloca.
Scoaterea regiilor autonome şi a companiilor naţionale din categoria autorităţilor contractante a fost posibilă printr-un amendament introdus de deputaţi ai grupurilor parlamentare PSD, PNL şi minorităţilor naţionale la ordonanţa adoptată de Guvern la sfârşitul anului trecut privind modificarea sistemului de achiziţii publice relementat de Ordonanţa de Urgenţă 34/2006.
Acea ordonanţă stabilea că din categoria autorităţilor contractante face parte şi orice regie autonomă sau companie naţională/societate comercială cu capital integral ori majoritar deţinut de o autoritate contractantă sau de către un alt organism de drept public. Ulterior, în luna aprilie, operatorii aerieni au fost scoşi de pe listă, astfel încât Tarom să îşi poată asigura rapid flota de aeronave.
Acum, însă, parlamentarii au decis să scoată toate regiile autonome şi companiile naţionale din categoria autorităţilor contractante, prin abrogarea acelei prevederi.
„Este necesară eliminarea prevederilor întrucât încadrarea anumitor regii autonome/companii naţionale/societăţi comerciale care îşi desfăşoară activitatea pe o piaţă concurenţială în categoria autorităţilor contractante conduce implicit la aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de OU 34/2006. Astfel, există riscul ca prin aplicarea prevederilor OU 34/2006 activitatea curentă a entităţii să fie blocată”, este argumentul parlamentarilor.
Aceştia au completat legislaţia doar cu o menţiune care stabileşte că regiile autonome sau companiile naţionale, chiar dacă nu mai fac parte din categoria autorităţilor contractante, trebuie să elaboreze „norme procedurale interne care să asigure respectarea principiilor nediscriminării şi egalităţii de tratament, transparenţei, proproţionalităţii şi recunoaşterii reciproce” atunci când atribuie contractele de furnizare/prestare de servicii/execuţie de lucrări a căror valoare estimată depăşeşte pragul achiziţiilor directe, pentru a respecta principiile prevăzute de Tratatul Comisiei Europene.
Piaţa achiziţiilor publice reprezintă în jur de 15% din PIB-ul României, iar statul, prin instituţiile şi companiile sale, este cel mai mare cumpărător.
Analiştii consultaţi acum doi ani de Ziarul Financiar apreciau că între 20 şi 40% dintre contractele încheiate cu statul sunt „cu dedicaţie”.
