Florin Jianu susţine că, aşa cum ne dorim să fim medici sau profesori, am putea să privim antreprenoriatul ca pe o opţiune reală în carieră. În acest sens, trebuie să învăţăm în mod continuu, să avem capacitatea de a aborda problemele într-un mod global şi de a cunoaşte foarte multe lucruri despre domeniul în care activăm.
Mai mult, Florin Jianu spune că antreprenoriatul nu este pentru toată lumea, deoarece unii oameni preferă să stea într-un anumit loc şi să ştie că au un salariu fix la sfârşitul lunii. Acest lucru nu este valabil pentru un întreprinzător, pentru că există posibilitatea să nu ştie dacă îşi ia sau nu salariul şi este nevoit să vină primul şi să plece ultimul de la firmă.
Aproape 50% din români se gândesc să înceapă o afacere, arăta în luna mai un studiu. Unde se situează România pe plan european?
La nivel european, există barometre care arată că în medie 45% din tinerii europeni se gândesc să-şi iniţieze propria afacere. Astfel, putem spune că România se încadrează în această medie. Pe de altă parte, în Statele Unite ale Americii, media ajunge la 65%. Dar aceste date relevă doar intenţia tinerilor, pentru că realitatea arată că la mia de locuitori, România este cam pe ultimul loc în Europa. În cazul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), avem 22 de companii înregistrate la o mie de locuitori, în timp ce media europeană este de 56 de firme.
Media noastră este mai mică, pentru că, în general, tinerii nu gândesc antreprenoriatul ca pe o opţiune în carieră, ci se gândesc mai degrabă să-şi găsească un loc de muncă. Mai mult, la un moment dat, salariul mediu în domeniul public era mai mare decât cel din mediul privat, încât era mai atractiv pentru tineri. Totuşi, în ultimul timp, asistăm la o normalizare a lucrurilor, în sensul că nu prea se mai angajează în mediul guvernamental. În plus, cel puţin la nivel european, numărul de oameni disponibilizaţi de la stat este egal cu cel al persoanelor care s-au angajat în IMM-uri, care sunt în continuare factorii care determină angajările şi sunt foarte flexibili.
Cum îi sprijină PTIR pe tineri?
Ceea ce încercăm noi să facem prin PTIR este să le explicăm tinerilor că antreprenoriatul trebuie să devină o opţiune în cariera lor. Aşa cum te gândeşti că ţi-ai dori să devii doctor sau profesor, ai putea să spui că vrei să te faci întreprinzător. De ce să merg să mă angajez la cineva, când îmi pot crea propriul loc de muncă, cât şi altora? Lucrurile acestea vrem să le educăm în rândul tinerilor. PTIR reprezintă interesele tinerilor întreprinzători cu vârste cuprinse între 18 şi 40 de ani.
Mai devreme, spuneaţi că antreprenoriatul ar trebui privit ca pe o opţiune în carieră. Ce presupune acest domeniu?
În primul rând, în antreprenoriat, ai nevoie de o iscusime a minţii. Mai mult, trebuie să înveţi în mod continuu, să ai capacitatea de a aborda problemele într-un mod global şi de a cunoaşte foarte multe lucruri. Aici, vorbim de conţinutul afacerii în sine, de politici de marketing, de management, de resurse umane sau contabilitate, plus de aspecte juridice.
Toate aceste lucruri trebuie cât de puţin cunoscute de un întreprinzător. În plus, trebuie să te informezi în continuu cu tot ce se întâmplă în jurul tău. Acest lucru ne ţine să fim „suflete vii”. Antreprenoriatul nu este pentru toată lumea, deoarece unii oameni preferă să stea într-un anumit loc şi să ştie că au un salariu fix la sfârşitul lunii. Ori, ca antreprenor, nu ştii dacă îţi iei sau nu salariul şi eşti nevoit să vii primul şi să pleci ultimul.
Ce paşi nu ar trebui să sară un tânăr întreprinzător atunci când îşi pune ideile în practică?
Eu cred în educaţie, ea fiind un factor de bază pentru un antreprenor. Dacă în anii trecuţi, oportunităţile erau mult mai multe şi oricine putea
să se apuce de o afacere, acum, afacerile sunt mult specializate şi este nevoie de profesionişti.
În al doilea rând, trebuie să stăpâneşti foarte bine domeniul de interes. Dacă nu eşti pus la punct cu ultimele noutăţi din acel sector, nu o să ai succes. Trebuie să ştii că te pregăteşti pentru un drum foarte dificil, astfel încât să ai capacitatea de a duce lucrurile până la capăt. Nu în ultimul rând, ca tânăr întreprinzător trebuie să ştii să identifici acea oportunitate care poate deveni o afacere.
Există posibilităţi de finanţare ca un tânăr să poată să-şi deschidă o afacere?
La nivel de fonduri de investiţii, cred că la nivelul întregii Europe sunt atâtea fonduri cât sunt în tot Silicon Valley, SUA. În România, nu există mai mult de două fonduri. În schimb, noi avem alte atuuri, pe care nu le epuizăm la maximum, respectiv fondurile europene. Acestea pot fi îndreptate către afacerile noi. De exemplu, colegii din Polonia au un proiect în care au dezvoltat o serie de incubatoare academice de afaceri foarte inteligent gândite, res-pectiv în căminele studenţeşti. Studenţii au astfel parte de consultanţă, asistenţă financiară sau legală. Pe lângă asta, polonezii asigurau o componentă foarte importantă, respectiv existenţa unui fond de investiţii. În acest sens, noi am scris un proiect asemănător şi încercăm să atragem fonduri europene sau naţionale.
Cât de importantă este demararea unei afaceri într-o echipă?
În primul rând, eu îi sfătuiesc pe tinerii întreprinzători să-şi înceapă afacerile în parteneriat. Cred că şi ăsta este unul dintre factorii care te pot duce la succes, deoarece dacă dezvolţi peste un anumit prag o afacere, ea te acoperă cu totul şi este nevoie de împărţirea sarcinilor între mai mulţi parteneri. Toate marile afaceri s-au dezvoltat în parteneriat, chiar dacă noi vedem doar vârfurile.
În ce domenii recomandaţi iniţierea unei afaceri?
Recomand toate domeniile în care tinerii au pregătire. De exemplu, am urmărit-o pe autoarea seriei Harry Potter, J.K. Rowling, într-un discurs la absolvirea unei promoţii de Harvard, în care spunea că ea s-a pregătit foarte mult pentru a scrie cărţile citind istoria Greciei Antice. Extrapolând, dacă devii scriitor în afacerea ta şi stăpâneşti toată istoria a ceea ce s-a scris despre domeniul tău de interes, şi mai ai un gram de genialitate, poţi să ai o afacere de succes.
Ştiu că aţi dezvoltat câteva firme. Ce v-a atras să faceţi asta?
În primul rând, m-a atras independenţa de a nu răspunde în faţa unui şef. Apoi, m-a atras faptul că antreprenoriatul reprezintă provocări continue. În profilul întreprinzătorului, crearea şi depăşirea provocărilor sunt foarte importante.
ÎN LOC DE CV
– 2008 – prezent: preşedinte, Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România, Bucureşti
– 2007 – prezent: acţionar, Safo Inforom, Bucureşti
– 2007 – prezent: acţionar unic, Euro Petroleum, Slatina
– 2006 – prezent: senior partner, adVice Projects, Bucureşti
– 2002 – prezent: preşedinte, CCMP Europroject, Slatina
– 2001 – prezent: general manager, adVice Group Media, Bucureşti
– 1999 – 2000: coordonator programe teritoriu, Asociaţia de Sprijin pentru Preşedintele Emil Constantinescu (ASPEC), Bucureşti
– 2005 – 2007: masterat în Managementul Proiectelor Europene, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), Bucureşti
– 1999 – 2001: licenţiat în Managementul Resurselor Umane, SNSPA
– 1995 – 1999: licenţiat în Statistică, Facultatea de Matematică, Universitatea din Bucureşti
Proiecte PTIR
1. Centre Start-Up pentru Tineri – START YOU
Obiective: Întărirea capacităţii de dezvoltare personală şi profesională a tinerilor; încurajarea parteneriatelor naţionale şi europene între tineri aflaţi în situaţia de tranziţie de la şcoală la o viaţă activă printr-o serie de ateliere-seminarii, focus grupuri şi vizite de lucru cu scopul facilitării transferului de cunoştinţe, experienţe şi bune practici în cadrul grupului de lucru al proiectului, între tinerii grupului ţintă şi între grupul de lucru al proiectului şi factorii de decizie la nivel sectorial şi guvernamental; crearea unei reţele naţionale de 9 centre START-up şi a unei reţele virtuale START YOU în vederea orientării personale şi profesionale, a accesului la informaţii şi bune practici a tinerilor aflaţi în tranziţie de la şcoală la o viaţă activă etc.
2. Reţeaua Naţională a Ambasadorilor Antreprenoriatului feminin
Obiective: Realizarea primei reţele de zece ambasadori ai antreprenoriatului feminin din România al cărei scop este motivarea şi determinarea femeilor din ţara noastră în iniţierea propriilor afaceri şi dezvoltarea spiritului antreprenorial; implementarea a patru seminarii dezbatere la nivel naţional; implementarea unei Conferinţe Naţionale pe tema antreprenoriatului feminin.
3. Antreprenoriatul non-agricol rural, şansă a dezvoltării sustenabile a zonelor rurale
Obiective: Implementarea unui program integrat de informare, instruire, consiliere, asistenţă şi alte servicii suport pentru promovarea şi dezvoltarea culturii şi competenţelor antreprenoriale ale micilor sau viitorilor întreprinzători din mediul rural în scopul dezvoltării de activităţi non-agricole.
4. Cursurile de calificare – primul pas spre succes!
Obiective: Creşterea nivelului de calificare a resursei umane ocupate în sectorul alimentaţiei publice, din Regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov, prin îmbunătăţirea accesului şi participării angajaţilor la programe de calificare pentru ocupaţiile brutar, cofetar-patiser şi ospătar.
5. MENTORnet – European Network of Mentors for Women Entrepreneurs
Obiective: Înfiinţarea primei reţele de mentori pentru femeile întreprinzător din România, în vederea sprijinirii acestora în promovarea şi dezvoltarea afacerilor lor, contribuind în acest sens la creşterea rolului şi implicării femeii în domeniul afacerilor, atât la nivel naţional, cât şi la nivel european.
Detalii mai multe, puteţi găsi pe www.ptir.ro
„Dacă în anii trecuţi oportunităţile erau mult mai multe şi oricine putea să se apuce de o afacere, acum, afacerile sunt mult specializate şi este nevoie de profesionişti.”
