Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) a încheiat anul 2015 cu 1,6 milioane de poliţe în vigoare şi o valoare a primelor brute subscrise de 135 de milioane de lei, la un profit brut de 25 de milioane de lei. Dar acestea nu sunt veşti bune, ci rele.
Constantin Năstase, analist al pieţei asigurărilor, a explicat pentru „România liberă“ că piaţa PAD (a poliţelor de asigurări obligatorii pentru dezastre) nu este prosperă cu 1,6 milioane de poliţe din peste patru milioane, câte ar putea fi făcute teoretic. “Cifrele trebuie judecate din perspectiva totalului locuinţelor asigurabile, care e, teoretic, de peste patru milioane. Ar fi deci acum sub 50%. Creşterea faţă de anul 2014, pe de altă parte, este ridicolă. Fiind o poliţă obligatorie, e un eşec”, a declarat Constantin Năstase.
Numărul poliţelor în vigoare la finalul anului trecut a crescut cu aproximativ 6,5% faţă de sfârşitul anului 2014, iar valoarea primelor brute subscrise a crescut cu 7%. PAID a realizat un profit brut de 25 de milioane de lei. Acţionarii au decis să-l reţină în societate, ca şi în anii anteriori, pentru a îmbunătăţi nivelul fondurilor proprii. Faptul că este creştere e în regulă, dar creşterea este foarte mică, comparabilă cu ce ar trebui să fie, explică analistul în asigurări. “La RCA, comparativ, gradul de asigurare a autoturismelor, faţă de totalul celor înmatriculate în România, e de circa 90%. Restul de 10% probabil că sunt maşini care nu circulă, epave înscrise în circulaţie. La locuinţe, comparând poliţele obligatorii RCA şi PAD, lucrurile sunt mult mai proaste, din cauza felului cum au fost gândite poliţele acestea PAD de către legiuitor”, a precizat Constantin Năstase.
Analistul a explicat că distribuţia poliţelor PAD este aproape imposibilă prin blocuri. “Nimeni nu distribuie poliţa aceasta în sate şi comune, pe de altă parte, pentru că prima e 10 euro la o poliţă. Cât este comisionul din 10 euro? Nu scoţi nici benzina!”, a detaliat consultantul. Rezultatul? Legea prevede sancţiuni pentru neîncheierea poliţelor obligatorii, dar nu are cine să aplice aceste sancţiuni. Sunt stabilite penalităţi, dar nici pe ele nu are cine să le aplice. “Orice instituţie ar face aceasta trebuie să aibă o bază de date foarte complexă, cu toate locuinţele, cele asigurate, cei care le-au asigurat, cele neasigurate. Nimeni nu are aşa ceva. Locuinţele sunt, evident, de mai multe tipuri. Iar dintre acestea trebuie date la o parte cele ce nu se pot asigura, din zone cu alunecări de teren, risc seismic, cele ce stau să cadă la primul seism etc.”, afirmă Constantin Năstase.
Acesta subliniază faptul că nimeni nu ştie, în realitate, nici câte imobile sunt neasigurabile, pentru că nu există un inventar exact al lor. Analistul apreciază că la fiecare imobil în parte trebuie făcută o inspecţie de risc, apoi trebuie stabilit câte din aceste patru milioane sunt asigurabile. Poate că vreo trei milioane şi atunci 1,6 milioane ar fi jumătate. Întâi trebuia stabilit un fond imobiliar asigurabil, apoi făcută legea.
Soluţia cea mai simplă ar fi poate, paradoxal, foarte complicată iniţial: informatizarea întregului sistem fiscal. Atunci, o mulţime de lucruri, inclusiv acesta, s-ar rezolva rapid. O dată pe an, românii, când îşi vor plăti impozitul, îşi vor face şi poliţa anuală PAD. Chiar online.
