Absolvirea unei şcoli peste hotare vă poate oferi mai multe perspective de carieră şi perfecţionarea într-o limbă străină. De asemenea, posibilitatea de a trăi o experienţă internaţională şi de a primi o educaţie la un nivel mai înalt sunt aspecte importante care vă pot face să aplicaţi la o universitate din străinătate. Nu în ultimul rând, alegerea unei şcoli în Europa sau Statele Unite ale Americii vă poate permite să faceţi parte dintr-un proces de maturizare normal, la finalul căruia veţi căpăta independenţă.
Astfel, Alexandru Ghiţă şi Daria Dragomir din cadrul Grupului EDUCATIVA vă invită să participaţi la Romanian International University Fair (RIUF), locul unde puteţi întâlni reprezentanţi ai universităţilor de top, care vă pot oferi răspunsuri personalizate la întrebările pregătite să le adresaţi, specifice programului de care sunteţi interesat.
Luna aceasta, organizaţi cea de-a noua ediţie a RIUF. Ce noutăţi aveţi pentru toamna aceasta?
Daria Dragomir: Pentru ediţia a noua, o să continuăm lucrurile bune care s-au întâmplat la ediţiile precedente. De exemplu, şi toamna aceasta, vom avea sesiunea de admitere pe loc, unde elevii şi studenţii interesaţi de studii în străinătate vor putea aplica pe www.riuf.ro cu aproximativ două săptămâni înainte de eveniment, iar, în cadrul RIUF, vor afla exact răspunsul dacă au fost admişi sau nu. De asemenea, vom continua seria de prezentări, workshop-uri, seminarii şi vom avea în cadrul târgului reprezentanţii celei mai mari librării online, cu ofertă de carte pentru dezvoltare personală. Mai mult, în continuarea tradiţiilor bune, vor fi reprezentanţi şi ai universităţilor de top precum alumni de la Princeton sau King’s College London. Un alt lucru bun este că numărul de expozanţi a crescut, respectiv ne aşteptăm la aproximativ 60 de expozanţi pentru ediţia din Bucureşti şi 40 pentru Cluj-Napoca. Să nu uităm că vorbim despre o ediţie de toamnă, care este a doua după cea de anul trecut, celelalte şapte desfăşurându-se primăvara din 2005. Oricum, ne dorim să creştem ediţia de toamnă, când interesul participanţilor pentru informaţie este mai ridicat şi încercăm să educăm şi piaţa cu privire la această cerere.
Cum a evoluat acest târg de-a lungul celor nouă ediţii?
Alexandru Ghiţă: Dacă ne întoarcem în timp, 2005 a fost o nebunie. Atunci, ne doream să aducem în jur de 20-25 de şcoli, iar într-un final am avut 58 de expozanţi şi 7.000 de participanţi pentru o zi, ceea ce a fost un real succes.
D.D.: Mai mult, în acelaşi timp, s-a modificat şi distribuţia expozanţilor. Dacă, în 2005, aveam foarte multe universităţi din Statele Unite ale Americii, o dată cu intrarea României în Uniunea Europeană, oportunităţile românilor de a studia în Europa au fost cu totul altele. Astfel, la ediţia din toamna aceasta s-a ajuns să avem foarte multe universităţi din Olanda, Danemarca, Suedia sau Marea Britanie.
Aţi enumerat multe ţări nordice din Europa. În schimb, vor fi universităţi din state vecine sau chiar din România?
D.D.: Avem doar o universitate din Ungaria, dar, în schimb, vor fi şcoli din România precum Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea Româno-Americană şi multe altele.
A.G.: Noi ne dorim să avem cât mai multe universităţi româneşti, pentru că este o cerere puternică din partea elevilor şi părinţilor de a intra în dialog cu reprezentanţii şcolilor. Dacă mă întrebaţi care ar fi diferenţa dintre studiile în străinătate şi cele în România, printre altele, aş menţiona că şcolile din vestul Europei au o filosofie de a construi o relaţie de tip furnizor-beneficiar de servicii cu studentul, o relaţie mult mai egalitară decât cea tradiţional-românească. Pentru această filosofie se încearcă şi construirea unui dialog în adevăratul sens al cuvântului. În România, mai trebuie lucrat pe partea aceasta. Mesajul care ajunge la tânăr este unul publicitar, fără a se pune accent pe candidat, respectiv universităţile să-şi dorească să găsească răspunsuri la întrebări de tipul „cine eşti tu?”, „ce vrei?”, „ce te interesează?” etc. Noi avem un proiect la care lucrăm de doi ani, respectiv AdmitereOnline.ro. În cadrul acestui sistem, ne propunem ca fiecare candidat să poată aplica la orice universitate din România din faţa calculatorului. Deja avem implicată o universitate şi ne dorim să aducem cât mai multe. Oricum, am amintit de acest proiect pentru că peste trei sferturi din întrebările care ajung la centrul de suport au legătură cu universitatea strict, astfel simţindu-se nevoia unui dialog. În plus, o universitate deschisă să răspundă la întrebări demonstrează interes pentru candidaţii săi. Iar oamenii chiar doresc să vadă acest lucru.
Una dintre ideile pe care le-aţi promovat în cadrul RIUF a fost că „da, şi eu pot să studiez în străinătate”. Ce ar trebui să facă un tânăr pentru a ajunge la o şcoală peste hotare?
A.G.: Prin această idee ne-am dorit să evidenţiem că studiile în străinătate nu sunt doar pentru candidaţii cu bani mulţi, ci sunt accesibile unei mase mai largi de tineri. Absolvenţii interesaţi de a merge la o şcoală peste hotare trebuie să aibă o performanţă decentă în şcoală, ceea ce pentru majoritatea universităţilor înseamnă o medie generală de peste 8. Mai mult, este obligatoriu să cunoască cel puţin o limbă străină precum engleza, franceza sau germana, dar cel mai important este să ştie foarte bine ce vor. Dacă vor o carieră anume, să ştie să răspundă şi la întrebarea „de ce?”. Resursa de timp este foarte importantă la 20 de ani şi trebuie gestionată din plin, fără a fi irosită.
Grupul EDUCATIVA îi sprijină în vreun fel pe tinerii care trebuie să ia decizii privind educaţia lor?
A.G.: În cadrul EDUCATIVA, avem serviciul de consiliere EDMUNDO, care oferă sprijin şi informaţii atât tinerilor, cât şi universităţilor şi în afara celor două ediţii RIUF organizate pe an. În cazul tinerilor, ei sunt orientaţi şi încurajaţi să-şi aleagă un anumit drum după ce pot răspunde la câteva întrebări de tipul „care sunt motivaţiile tale?”, „de ce vrei să te duci acolo?”, „ce vrei să alegi?” etc. De asemenea, noi le oferim suport în construirea unui eseu, a unei scrisori de intenţie sau a unei recomandări.
Care sunt avantajele studierii în străinătate?
A.G.: Studiile în străinătate permit studentului să facă parte dintr-un proces de maturizare neforţat şi nici întârziat. În România, foarte mulţi studenţi trăiesc la o distanţă acceptabilă de familie, astfel încât mai sunt ajutaţi. În schimb, în străinătate alergi tu după formulare, permise, îţi alegi singur cursurile, eşti nevoit să-ţi faci un nou cerc de prieteni. Cu alte cuvinte, eşti foarte mult timp pe propriile picioare. Asta duce la un proces de maturizare normal, astfel încât la finalizarea studiilor eşti mult mai independent. Pe lângă asta, te perfecţionezi într-o limbă străină, primeşti o educaţie la un nivel mai înalt, trăieşti o experienţă internaţională, solicitată de multe companii mari care doresc să te plaseze într-un mediu internaţional şi au aşteptarea să fii sensibil la modificările de cultură. Nu în ultimul rând, absolvirea unor studii în străinătate îţi pot aduce mai multe perspective de carieră.
În urma experienţei organizării a opt ediţii de RIUF, care sunt ţările europene unde învăţământul superior este gratuit sau subvenţionat?
D.D.: Una dintre ţările care oferă şcolarizare gratuită pentru cetăţenii Uniunii Europene este Danemarca. De asemenea, este valabil şi în cazul Suediei. Însă sunt ţări precum Marea Britanie în care şcolarizarea costă, dar studenţii pot beneficia de un împrumut rambursabil de la guvernul britanic care să acopere taxa de studii. După ce ai un venit anume stabilit în funcţie de ţara unde te angajezi, poţi începe să-ţi achiţi în rate împrumutul.
A.G.: În Marea Britanie, după ce venitul tău anual depăşeşte plafonul de 20.000 de lire sterline, începi să plăteşti un procent relativ mic, pe care îl poţi achita în maximum 25 de ani. Acest sistem este întâlnit şi în Olanda, dar şcoala este mult mai ieftină, iar posibilitatea de a primi alte burse de la stat este mult mai mare.
Cum ar trebui să se pregătească tinerii care urmează să participe la RIUF?
A.G.: După ce se hotărăsc ce parcurs profesional îşi doresc, îi invit să se uite pe lista expozanţilor şi să vadă ce universităţi li se potrivesc prin programele pe care le oferă. Evenimentul este de mai mare ajutor pentru vizitatori dacă interacţiunea nu se limitează doar la aflarea de informaţii pe care le poţi descoperi pe site-ul universităţii, ci dacă afli răspunsuri la întrebări particularizate pe nevoile tale. Astfel, ideal ar fi ca participanţii să aibă o listă cu 10-15 şcoli din numărul expozanţilor cu care să interacţioneze şi să adreseze întrebări.
Mai devreme vorbeaţi de sesiunile de admitere pe loc, acele „spot admissions”. Despre ce este vorba mai concret?
D.D.: Universităţile partenere EDMUNDO intră în contact direct cu participanţii. Cei interesaţi trebuie să se înscrie pe site-ul www.riuf.ro, iar în urma aplicaţiei sunt programaţi la un interviu în cadrul RIUF.
A.G.: Logica demersului acesta a fost de a-i energiza pe aplicanţi. Nouă experienţa ne-a arătat că mulţi dintre tinerii care au potenţial de a merge mai departe la studii în străinătate nu sunt disciplinaţi de a respecta termenele de aplicare şi ratează multe şanse. Astfel, la finalul acestor „spot admissions”, participanţilor li se vor stabili anumite obiective clare pe care trebuie să le îndeplinească pentru a aplica. Având o astfel de listă, lucrurile sunt mult mai exacte şi mai uşor de îndeplinit.
Ce ţări aţi recomanda unui tânăr român pentru a studia?
A.G.: Teoria noastră este că nu există un bine absolut, pentru că interesele, preocupările oamenilor diferă. Poţi alege Marea Britanie, pentru sistemul lor şi pentru diploma care reprezintă un avantaj mare la angajare, sau poţi alege sistemul olandez, dacă îţi doreşti să faci parte dintr-un spaţiu multicultural. Mai mult, trebuie să iei în calcul dacă vrei să te orientezi spre o carieră academică sau dacă vrei să te angajezi imediat după absolvire. Oricum, prin acest eveniment, participanţii pot întâlni reprezentanţii mai multor sisteme şi pot înţelege ce li se oferă.
Câte facultăţi din lume puteţi vizita într-o singură zi?
Cum ar fi ca într-o singură zi să treceţi pe la universităţi renumite din Elveţia, Cehia, Belgia, să exploraţi ţinutul boem francez, să traversaţi Canalul Mânecii până-n Marea Britanie, să treceţi prin ţinutul spaniol, traversând Oceanul Atlantic către SUA şi Canada şi apoi în partea opusă a globului, în Thailanda?
Aţi avea nevoie de o maşină a timpului sau foarte multe zile la dispoziţie. Sau de 5 lei, preţul biletului pentru o vizită la RIUF, cunoscut şi ca Romanian International University Fair, organizat de Grupul EDUCATIVA pe 22-23 octombrie la Bucureşti şi pe 25 octombrie la Cluj. RIUF a ajuns la a noua ediţie în al şaselea an de organizare şi a cunoscut creşteri succesive ale numărului de vizitatori şi expozanţi de la an la an, ajungând, în prezent, să fie cel mai mare târg de universităţi din Europa de Est, având şi cea mai vastă acoperire geografică.
În cadrul târgului, vizitatorii vor avea şansa să discute cu reprezentanţii universităţilor colaboratoare EDMUNDO, printre care se numără: Coventry University, University of Sheffield, TEKO VIA University College, Malmö University, Tilburg University şi multe altele. Expozanţii vor veni să prezinte atât programele lor de licenţă, cât şi cele de masterat şi de MBA, oferindu-se astfel o gamă largă tuturor tinerilor interesaţi de studii în afara ţării.
Mai mult, reprezentanţii facultăţilor din străinătate vor oferi răspunsuri personalizate persoanelor care vor veni pregătite să le adreseze întrebări specifice programului de care sunt interesaţi. De asemenea, cei prezenţi vor beneficia şi de informaţii despre posibilităţile de finanţare, bursele disponibile şi vor avea acces la seminarii şi prezentări ale universităţilor participante şi ale partenerilor târgului, la care se pot înscrie pe site-ul www.riuf.ro cu două săptămâni înainte de eveniment.
Universităţi internaţionale participante
– Carinthia University of Applied Sciences, Austria
– Brussels University Alliance, Belgia
– Postgraduate Studies in Hong Kong, China
– Copenhagen School of Design and Technology, Danemarca
– TEKO VIA University College: Design + Business, Danemarca
– École Hôtelière de Lausanne, Elveţia
– HTMi Switzerland, Elveţia
– International Hotel Management Institute, Elveţia
– HAMK University of Applied Sciences, Finlanda
– CampusFrance, Franţa
– ESSEC Business School, Franţa
– Jacobs University Bremen, Germania
– The American College of Thessaloniki, Grecia
– Istituto Marangoni, Italia
– Coventry University, Marea Britanie
– King’s College London, Marea Britanie
– University of Portsmouth, Marea Britanie
– University of Sheffield – CITY College, Marea Britanie/Grecia
– BI Norwegian Business School, Norvegia
– Fontys University of Applied Sciences, Olanda
– Radboud University Nijmegen, Olanda
– Tilburg University, Olanda
– Fulbright Commission, SUA
– Princeton University, SUA
– Halmstad University, Suedia
– Central European University, Ungaria
