Studiul sugerează că românii care sunt interesaţi să lucreze în Marea Britanie au mai degrabă o pregătire universitară, peste media celor chestionaţi, sunt mult mai susceptibili de a fi angajaţi şi au venituri mai mari decât media anchetei, citate de Agerpres.
Sondaje comandate de BBC Newsnight în Bulgaria şi România arată că eliminarea restricţiilor de muncă la sfârşitul anului nu a avut încă impact asupra numărului de persoane care intenţionează să se mute în Marea Britanie sau alte ţări din cadrul Uniunii Europene, comentează BBC.
Mulţi bulgari spun că ar dori să lucreze în străinătate. Această ţară are cel mai mic venit pe locuitor din Uniunea Europeană şi multe persoane au probleme financiare.
Potrivit profesorului Aleksandăr Stoianov, directorul Institutului pentru sondarea opiniei publice Vitoşa, cu sediul în capitala Bulgariei, Sofia, unele anchete anterioare indicau faptul că între 30% şi 50% dintre locuitori doreau să se mute din ţară. În realitate, a spus el, statisticile oficiale din ultimul deceniu arată că, de fapt, numai 6-7% dintre bulgari au plecat.
Există o diferenţă semnificativă între aspiraţie şi a face planuri reale concrete, notează BBC. Profesorul Stoianov şi Gallup Romania au fost rugaţi să elaboreze întrebări care să ofere o imagine mai exactă în legătură cu numărul de persoane din aceste două ţări care doresc să se mute în Marea Britanie.
În final, au fost intervievate faţă în faţă peste 1.000 de persoane din fiecare ţară. S-a ajuns la concluzia că în România un număr foarte mic de persoane, 1% din eşantionului anchetei, sunt în căutarea unui loc de muncă în Marea Britanie pentru 2013 sau 2014, fie prin intermediul unei agenţii de recrutare, fie pe cont propriu.
În Bulgaria, cifrele au fost mai mari, şi anume 4,2% dintre cei chestionaţi. Cu toate acestea, cele mai multe persoane interesate să vină în Marea Britanie, din ambele ţări, au declarat că s-ar muta numai având o ofertă fermă de muncă, de la o agenţie sau direct de la o firmă.
Pentru moment, mai multe persoane intenţionează să se mute anul acesta la anul, însă cum 2014 se apropie, intenţiile se pot schimba, subliniază comentariul amintit.
Acesta reprezintă un motiv pentru care este greu de apreciat o valoare exactă în urma sondajului, celălalt fiind că mărimea eşantioanelor, în special pentru pregătirea concretă în vederea plecării, este foarte mică.
Studiul a fost complex. A inclus o lungă serie de întrebări, încheind cu pregătirile concrete pentru mutare, pentru a încerca să se filtreze aspiraţiile şi să fie reţinute numai planurile reale.
La început, cei chestionaţi au fost rugaţi să aleagă o ţară din cadrul UE şi li s-au pus întrebări, apoi au fost întrebaţi despre Marea Britanie, iar întrebările s-au repetat.
Institutele de sondare a opiniei publice au atras atenţia că nu toate persoanele chestionate se gândesc la Marea Britanie ca fiind un membru al UE, astfel că în raportul a fost folosit rezultatul ‘intenţiilor totale’.
Studiul oferă o multitudine de informaţii cu privire la profilul celor interesaţi în momentul de faţă să se mute în Marea Britanie.
La fel ca în cazul polonezilor şi al cetăţenilor din celelalte ţări ale valului de extindere din 2004 (Estonia, Letonia, Lituania, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Ungaria), bulgarii şi românii care intenţionează să lucreze în Marea Britanie sunt mai degrabă de sex masculin, necăsătoriţi.
Studiul sugerează că românii care sunt interesaţi să lucreze în Marea Britanie au mai degrabă o pregătire universitară, peste media celor chestionaţi, sunt mult mai susceptibili de a fi angajaţi şi au venituri mai mari decât media anchetei.
Grupul cel mai numeros are vârsta cuprinsă între 25 şi 44 de ani. Spre deosebire, bulgarii sunt mai degrabă şomeri şi cu un nivel de pregătire egal cu al mediei. Mulţi dintre ei întâmpină dificultăţi financiare. Mulţi sunt tineri, cu vârste între 18 şi 24 de ani, sub media studiului.
Totuşi, când au fost întrebaţi dacă o modificare a beneficiilor acordate de stat imigranţilor le-ar putea influenţa decizia de a se muta în Marea Britanie, cei mai mulţi români care intenţionează să plece au răspuns că este posibil, într-o oarecare măsură, în timp ce majoritatea bulgarilor au declarat că nu.
Peter Flade, de la Gallup UK, a descris această concluzie ca fiind ‘complexă’. Până în prezent, cei care s-au mutat în Marea Britanie din noile state membre ale UE au pretins mai puţine beneficii decât restul cetăţenilor.
Câţiva tineri cu pregătire superioară din România au comentat aceste rezultate. Daniel Farmache, un angajat în vârstă de 24 de ani din sistemul bancar, a declarat că îl înţelege. ‘Trebuie să se facă o diferenţă’, a spus el, adăugând că oamenilor le place să aibă o centură de siguranţă în caz că se întâmplă ceva rău.
Pe de altă parte, Corina Pisc, director de comunicare, a ţinut să sublinieze că pentru români este dispreţuitor să fie numiţi ‘imigranţi’.
‘Din câte ştiu, suntem lucrători din Uniunea Europeană’, a mai spus ea. ‘Ar trebui să avem aceleaşi drepturi’, a încheiat Corina Pisc, citată de BBC on-line.
