Analiştii economici susţin că majorările salariale s-au îndreptat în bună măsură către consum, ceea ce înseamnă că există multe familii care nici măcar din punct de vedere al consumului alimentar nu au ajuns la saturaţie.
Produsele alimentare, factura la întreţinere şi medicamentele înghit 72,4% din veniturile românilor, conform ultimelor date ale Institutului Naţional de Statistică (INS). 19% din salarii se duc pe impozite şi alte taxe, în vreme ce doar 0,7% din venituri se alocă pentru cumpărarea sau construcția de locuințe ori achiziţionarea de terenuri.
„România este o ţară mai puţin dezvoltată. Venitul pe locuitor este la jumătate din media europeană. Este clar că România se aseamănă cu ţări din Asia. Se observă ponderea mare a cheltuielilor de consum, iar în structura consumului produsele alimentare sunt de multă vreme dominante în coşul de consum al gospodăriilor. Acest lucru este tipic ţărilor mai puţin dezvoltate, în care venitul pe locuitor este mai mic, prioritatea pentru fiecare familie fiind să îşi asigure hrana şi să aibă un adăpost. Acestea sunt preocupările pentru o bună parte a gospodăriilor din ţara noastră. Mulţi dintre români nu reuşesc să depăşească acest nivel. Sunt multe familii în ţara asta care nu au mai avut un concediu de mulţi ani“, a declarat, pentru „România liberă“, analistul economic Aurelian Dochia. Datele INS relevă faptul că numai 1,4% din veniturile românilor ajung în industria turistică, în vreme ce pentru educaţie se alocă… 0,4% din salariu.
Aurelian Dochia explică de ce „nu punem accent“ pe educaţie: „O mare parte din cheltuielile de educaţie se suportă din bugetul public, iar pe de altă parte, sunt puţine familii care au copii de vârstă şcolară şi care acoperă astfel de cheltuieli. Dacă repartizăm cheltuielile de educaţie doar la familiile cu copii de vârstă şcolară, atunci ele cresc de câteva ori faţă de această medie. Însă aceste date reflectă România, aşa cum este în prezent“.
Creşterile salariale, cheltuite pe hrană
Veniturile totale medii lunare au reprezentat, în anul 2015, în termeni nominali, 2.687 lei pe gospodărie şi 1.011 lei pe persoană, în creştere cu 7,4%, respectiv cu 7,8% faţă de anul 2014. De asemenea, costul orar al forţei de muncă a înregistrat o scădere de 2,87%, în primul trimestru faţă de trimestrul anterior, şi o creştere de 9,73% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. „Chiar dacă a crescut semnificativ costul orar al forţei de muncă, dacă această majorare o repartizăm pe toată populaţia şi pe toate gospodăriile, nu este foarte mare şi nu poate să determine schimbări importante ale structurii consumului“, arată Dochia. Acesta spune că, per total, din aprilie anul trecut şi până în aprilie anul acesta, consumul a crescut cu peste 19%. La rândul său, consumul alimentar s-a majorat destul de mult.
„Acest lucru înseamnă că pentru multe familii creşterile de venituri din ultimul an au fost îndreptate tot către nevoile de consum pe care nu şi le satisfăceau înainte în mod corespunzător. Au început să consume lucruri pe care înainte nu şi le permiteau. Faptul că această creştere de salarii s-a îndreptat în bună măsură către consum indică faptul că există multe familii în ţara asta care nici măcar din punct de vedere al consumului alimentar nu au ajuns la saturaţie“, este de părere Aurelian Dochia.
