Creşterea economică din România este una fără dezvoltare, cu care „ne împăunăm în statistici“, consumă resurse şi dă senzaţia unei dinamici pozitive, dar care nu foloseşte la nimic, a susținut Vasile Dâncu.
România are o creştere economică bună pentru statistici, care însă consumă resursele naţionale, nu ajută la nimic şi nu foloseşte viitorului, a afirmat tranşant zilele trecute, Vasile Dâncu, ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei.
Opinia ministrului surprinde, în condiţiile în care de ani buni românii sunt convinşi că, urmare a acestei creşteri, o vor duce mai bine în anul următor. Şi pentru acest an estimările oficiale sunt că vom avea o creştere economică cifrată la 3,5%-4% din PIB. Dar cum explică Dâncu afirmaţiile sale tranşante? “Avem creştere economică cu care ne împăunăm în statistici, dar este creştere fără dezvoltare, iar o creştere fără dezvoltare nu foloseşte oamenilor şi nu foloseşte viitorului, este o creştere care consumă, mai degrabă. Consumă resurse şi dă senzaţia unei dinamici pozitive, dar de fapt nu foloseşte la nimic”, a spus ministrul zilele trecute la un seminar axat tocmai pe subiectul dezvoltării.
Economiştii, parţial în dezacord
Rugat să îşi exprime opinia în ce priveşte afirmaţiile vicepremierului, Ionuţ Dumitru, preşedinte al Consiliului Fiscal a spus: „Nu ştiu la ce se referă, important este că o avem. Discutăm de creşteri ale salariilor de 25% în sectorul bugetar şi 7-8% în cel privat. Se poate vorbi însă de o creştere economică pe altă structură, căci acum avem o creştere economică bazată pe consum. Ca să avem o creştere bazată pe investiţii am avea nevoie şi de politici publice“, spune economistul.
Puţin vizibilă
Însă deşi statistic înregistrăm creştere economică an de an, în practică România avansează destul de încet. În mediul rural, satul românesc pare a rămâne prizonier istoriei, fără drumuri pietruite, darămite asfaltate, fără reţele de alimentare cu apă sau canalizare şi cu toalete în curte.
În zona infrastructurii de transport, România rămâne la o reţea dezamăgitoare de nici 700 de kilometri de autostradă, iar calea ferată în loc să fie modernizată îşi înrăutăţeşte starea tehnică an de an. Spitalele rămân cu mult în urma unităţilor similare din UE la capitolul calitate a prestaţiilor, lista medicamentelor compensate şi a serviciilor medicale subvenţionate scade, iar proiectele publice de investiţii, fie că vorbim de centrala cu acumulare de la Tarniţa, de unităţile 3 şi 4 ale centralei Cernavodă, de canalul de irigiaţii Siret-Bărăgan sau de canalul Dunăre-Bucureşti, stau înţepenite de ani de zile în pofida creşterii economice. Administraţia publică continuă să reprezinte o piatră de moară pentru nervii contribuabililor.
Ministrul Dâncu pare conştient de toate aceste lucruri. „Cred că este un an de cotitură acest an, care nu va putea să schimbe România pentru că o ţară nu se poate schimba într-un an, dar poate să schimbe direcţia, poate să adune noi energii pentru un proiect şi acesta este proiectul pe care îl visez eu pentru zona dezvoltării civilizaţiei rurale nu numai comunităţilor rurale“, a spus Dâncu.
„Cred că ne trebuie în acest moment o nouă strategie care ar trebui să fie naţională pentru că numai strategii globale este greu să aplicăm în România. Suntem ultima civilizaţie rurală, este clar că noi suntem modelul european pentru asta. Trebuie să gândim noi această strategie“, spune el.
Vicepremierul a mai spus că o parte din bugetul de stat trebuie redirecţionat spre educaţie şi sănătate, pentru dezvoltarea comunităţilor rurale. „Trebuie să aducem resurse la resursele pe care le aduce Comisia Europeană şi Banca Mondială, să direcţionăm bugetul României într-o mare măsură în următorii ani prin educaţie, prin sănătate, prin celelalte forme de dezvoltare a comunităţilor rurale“, mai afirmă acesta.
