Eurostat a anunțat că ţara noastră a înregistrat în luna iulie cea mai mare creștere a comerțului cu amănuntul, de patru ori mai mare decât media europeană. Specialiștii avertizează că o creștere a consumului necorelată cu productivitatea internă poate avea efecte negative pentru economie.
România a înregistrat față de anul trecut o creștere în sectorul de vânzare cu amănuntul de 13%, potrivit statisticii publicate de Eurostat, în timp ce media europeană a fost de 3,5%. “Creșterea anuală de 2,9% în volumul comerțului cu amănuntul în zona euro, în iulie 2016, comparativ cu iulie 2015, se datorează creșterii de 3,2% pentru produsele nealimentare, de 2,2% pentru carburanţii auto și de 1,8% pentru categoria statistică numită – produse alimentare, băuturi și tutun.
În UE, creșterea de 3,5% din volumul comerțului cu amănuntul se datorează creșterii de 4,3% pentru produsele nealimentare, de 3,8% pentru carburanţii auto și de 2,2% pentru produse alimentare, băuturi și tutun. Printre statele membre, cea mai mare creştere a comerţului de retail a fost observată în România (+ 13,5%), Luxemburg (+ 12,2%) și Lituania (+ 6,2%), iar cele mai importante scăderi au fost observate în Malta (-2,7%), Belgia (-1,8%), Danemarca (-0,8%) și Slovacia (-0,6%)”, se arată în analiza Eurostat.
Creșterea din România nu este una întâmplătoare, ci se înscrie pe o tendință confirmată deja de mai multe luni, începând din februarie. Bunurile care au fost luate în calcul se referă la consumul privat: mâncare, băutură, mobilă, electrocasnice, comerț online, medicamente etc.
Profesorul Cristian Păun, de la Academia de Studii Economice, a explicat, pentru „România liberă“, faptul că această creștere a consumului s-a realizat, în principal, prin reducerea taxei pe valoarea adăugată. “Cu o TVA mai mică și care a impulsionat consumul, statul a încasat la buget mai mult decât atunci când TVA era de 24%. Dacă reduceam taxa mai devreme, poate ieșeam mai repede din criză. Aceste cifre susțin ideea că prin taxe mai mici economia merge mai bine și arată că ar mai fi loc de reducerea TVA undeva la 17-18%”, a precizat Cristian Păun.
Totuşi, ideea de a dezvolta economia prin consum are câteva probleme. “Pentru a consuma, trebuie să ai resurse. Dacă impulsionarea consumului are la bază doar creșterea creditului de nevoi personale, înseamnă că, implicit, la un moment dat banii trebuie returnați. Iar atunci, consumul se va diminua în aceeași măsură în care acum s-a expandat. O dezvoltare economică bazată pe consum este benefică pentru economie atât timp cât are în spate procese productive semnificative, printr-o dezvoltare a producției interne de bunuri și servicii. Acest supliment important de români care au reintrat în consum trebuie să o facă pe baza resurselor financiare obținute dintr-un proces productiv”, a arătat Cristian Păun.
Pentru că veniturile nu au crescut spectaculos, o altă sursă a consumului ar putea fi şi decizia românilor de a cheltui o parte din acumulările de resurse din anii anteriori. “Dacă economia internă nu este pregătită să facă față acestei creșteri importante pe sectorul de consum, dacă nu avem destui producători autohtoni care să ofere pe piață produse în ritmul cerut, în final această creștere bazată pe consum va eșua într-o creștere bazată pe cerere de bunuri din străinătate. Iar atunci deficitul de cont curent poate ajunge la limite impresionante. Deficitul de cont curent va pune presiune pe cursul valutar și în final prețurile din economie pot să crească. În acest context, ne putem aștepta la o nouă restrângere a consumului sau o la criză a balanței de plăți externe cu efectele aferente”, a precizat profesorul.
Rusia și Turcia, partenerii Europei
Alte cifre oferite de către Eurostat arată că Uniunea Europeană rămâne unul dintre motoarele sănătoase ale economiei mondiale. Datele arată că populația UE reprezintă doar 6,9% din totalul mondial, dar, cu toate acestea, UE dă 23,8% din PIB-ul mondial, în timp ce celelalte state din G20 contribuie cu 61% la PIB-ul mondial. Cei mai importanți parteneri comerciali ai UE sunt Rusia și Turcia. 45% din exporturile Rusiei și 43,5% din exporturile Turciei merg spre UE.
Cei mai mari parteneri comerciali ai Europei, în cifre absolute, sunt SUA (17% dintre exporturi merg în UE) și China (15,8% din exporturile Chinei se duc spre UE). În același timp, UE exportă 18,3% în SUA și 9,7% în China.