Evolutia numarului de participanti la fondurile de pensie obligatorie este, daca vreti, un alt unghi din care poate fi analizata piata muncii. Cine priveste statisticile lunii februarie cu participantii la Pilonul II de pensii sesizeaza o „ciudatenie”: desi datele privind somajul arata o crestere fata de ianuarie (8,3% in februarie fata de 8,1% in luna anterioara), in sistemul de pensii din Pilonul II numarul de participanti a crescut. In mod obisnuit, numarul total de participanti creste atunci cand pe piata muncii intra persoane nou-angajate. Or, in februarie datele Agentiei Nationale de Ocupare a Fortei de Munca (ANOFM) indica o crestere cu aproape 21.400 a numarului de someri, in timp ce statisticile Pilonului II pentru aceeasi luna arata ca fondurile de pensii au capatat in plus aproape 35.300 de participanti, iar majoritatea covarsitoare este formata din cei repartizati aleatoriu.
Repartitia aleatorie este un fel de loterie in care angajatii care nu si-au ales din proprie initiativa un fond de pensie sunt distribuiti automat, la intamplare, catre unul dintre cele noua fonduri active. Cum se explica, asadar, faptul ca, in timp ce numarul angajatilor scade, cel al participantilor la fondurile de pensii creste? De unde provin nou-venitii? CSSPP explica, intr-o analiza dedicata acestei „ciudatenii”, ca o mare parte din cei nou-intrati in sistem sunt absolventii de liceu si de universitate care si-au gasit de lucru in toamna anului trecut. Documentul comisiei arata ca bursa de joburi a avut in septembrie o oferta mai generoasa de locuri de munca si ca cea mai mare parte a fost destinata absolventilor. Aceeasi tendinta s-a observat si in toamna anului 2008, doar ca atunci oferta avea sa fie dubla fata de toamna urmatoare, cand efectele crizei au devenit vizibile si pe piata muncii.
Dar de ce apar abia acum in statistici, daca si-au gasit de lucru in urma cu cateva luni? Potrivit reglementarilor in vigoare, dupa angajare salariatul are la dispozitie patru luni sa-si aleaga singur fondul de pensie din Pilonul II. Dupa acest termen, intra la repartizarea automata. Or, daca socotim angajarile din toamna, ipoteza primeste confirmarea datelor statistice din februarie, iar o situatie asemanatoare poate fi observata si in luna similara din 2009, cand numarul repartizarilor aleatorii a fost, de asemenea, in crestere. Cum stim totusi ca sunt chiar absolventii de care pomeneste analiza comisiei? Documentul argumenteaza cu alt tip de statistici, de data aceasta referitor la structura pe varste a celor nou-intrati in sistem.
Din cele aproape 33.000 de persoane lasate pe seama computerului, mai mult de trei sferturi au varste pana in 25 de ani si se poate presupune ca au absolvit fie doar liceul, fie si o universitate. In fine, un alt set de date arata in ce domeniu si-au gasit de lucru nou-venitii. Mai mult de o treime din tineri au ajuns in servicii administrative, iar cate o zecime – in comert, invatamant si industria prelucratoare. Domeniile sanatatii, asistentei sociale, dar si financiar-bancar ori imobiliare (care au resimtit cel mai rapid criza) au fost extrem de zgarcite cu noii angajati, proportia acestora, in total, fiind de cel mult un procent.
