Statistica a anunțat o creștere a consumului cu 7,4% în primele nouă luni ale anului, Cristian Socol, consilierul premierului, punând aceste rezultate pe seama politicilor guvernamentale. Mediul de afaceri arată însă că este o discrepanță între cifrele INS și faptul că încasările din TVA au crescut doar cu 0,8%.
Măsurile de reîntregire a salariilor bugetarilor, creșterea pensiilor, mărirea salariilor debutanților din învățământ și sănătate, mărirea alocațiilor pentru susținerea familiei, dar și reducerea TVA la pâine sunt instrumentele utilizate de Guvern pentru a stimula consumul, în opinia lui Socol. “Măsurile de redistribuire a creșterii economice și de stimulare a consumului produc efecte pozitive în economie. Conform INS, comerțul cu amănuntul a crescut în primele 9 luni cu 7,4%, ceea ce relevă un stimul moderat pentru creșterea comenzilor și un impuls pentru creșterea economică. Prin măsurile luate în ultimii 2 ani și jumătate am încercat să realizăm un echilibru corect între stimularea sectorului privat și a creșterii economice și măsuri de dreptate socială”, a declarat, pentru Agerpres, Cristian Socol, consilierul primului ministru. Datele INS arată că, în primele 9 luni ale lui 2014, vânzările de produse nealimentare cu crescut cu 11,1% și cele de produse alimentare, băuturi și tutun cu 8,3%.
În replică, reprezentanții mediului de afaceri atrag atenția asupra unor inadvertențe legate de creșterea vânzărilor, dar nu și a TVA încasată la buget. “Dacă a crescut consumul cu peste 7 procente, să explice domnul Socol de ce încasările la TVA au crescut doar cu 0,8% față de 2013. Și încasările din TVA trebuiau să crească tot cu 7%, fiindcă vorbim despre consumul intern”, susține Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Reamintim faptul că, România ocupă ultima poziție în UE în ceea ce privește colectarea TVA (cu 44% din veniturile preconizate, respectiv un deficit de 8,8 miliarde de euro), conform ultimului studiu al Comisiei Europene, ce vizează date din 2012.
Economisirea, neatractivă
Și economistul Lucian Isar se arată nedumerit de afirmațiile lui Cristian Socol: “Eu nu cunosc nici o măsură luată de Guvern pentru a stimula consumul. De altfel, nu ar fi recesiune anul acesta fără deficit de cerere”.
România a intrat în recesiune tehnică în vară, după ce două trimestre consecutive PIB-ul a scăzut. Informația nu a venit însă de la INS, ci de la Eurostat. De altfel, previziunile analiștilor în ceea ce priveștre creșterea economică din acest an nu sunt foarte optimiste, cei mai mulți revizuind în scădere prognozele anterioare.
Secretarul general al AOAR arată că este importantă stimularea producției fiindcă, dacă nu producem, creșterea consumului se va baza doar pe importuri, ceea ce va conduce la un dezechilibru. “Sigur, în perioada Campionatului Mondial au crescut vânzările la produse electronice – plasme, televizoare inteligente și tablete. Dacă te uiți la structura bugetului unei familii, conform datelor INS, 7,8% din bani sunt alocați pentru băutură și țigări, 4% pentru convorbiri telefonice, adică tot atât cât și pentru sănătate și doar 0,8% pentru educație. Noi am solicitat introducerea unor politici publice astfel încât să nu mai cheltuim 12% din bani pentru băuturi și țigări și doar 0,8% pentru educație”, spune Pârvan. Din datele unui studiu realizat recent de GfK, vânzările de bunuri de folosință îndelungată au urcat cu 17% în trimestrul al doilea, față de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 420 milioane euro, majoritatea categoriilor înregistrând creşteri. Trendul crescător a atins vârful în iunie, atunci când a înregistrat o creştere semnificativă pentru principalul sub-segment al electronicelor – televizoarele cu ecran plat – o performanţă ce a fost influenţată în mod pozitiv de Cupa Mondială FIFA.
Pe de altă parte, decizia BNR de a scădea dobânda de referință în repetate rânduri a determinat o scădere a dobânzilor la depozite, făcând neatractivă economisirea. „Trăim într-o perioadă în care în multe ţări are loc o represiune financiară, cel care economiseşte este într-un fel penalizat cu dobânzi real negative. Personal – şi am văzut că majoritatea membrilor CA, ca să nu spun toţi, împărtăşesc acest punct de vedere – nu văd deloc necesară, ca să nu spun că mi se pare neeficient sau chiar periculos, o alunecare în direcţia în care şi România să descurajeze economisirea. Este un punct de vedere foarte important în deciziile noastre viitoare, mai ales că ştim că băncile, dacă noi vom mişca rata de politică monetară, primul lucru pe care îl fac este să reducă rata dobânzii la depozite, nu la credite”, declara cu câteva luni în urmă Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
