România va fi singura ţară din şase state est-europene care va raporta accelerarea creşterii economice în primul trimestru, la 3,9%, potrivit unui sondaj în rândul economiştilor efectuat de Bloomberg. Motorul acestui avans al economiei româneşti a fost consumul, care a fost stimulat de măsurile fiscale fără precedent, subliniază specialiştii intervievaţi de Bloomberg. Însă, preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, avertizează că această creştere nu este una sănătoasă fiindcă producţia internă nu a crescut odată cu cererea, creşterea consumului bazânduse pe stimularea exagerată a exporturilor. „Creşterea economică a accelerat în ultima perioadă, factorul principal fiind legat de stimularea fiscală, respectiv reducerea de TVA, care este una destul de agresivă. Anul trecut taxa a fost redusă de la 24% la 9% la alimente, iar anul acesta de la 24% la 20% cota standard. Dacă ne uităm pe cota media de TVA scăderea este foarte mare şi evident nu poate ca acest lucru să nu se vadă în consum. Din păcate există şi partea goală a paharului. Creşterea vânzărilor cu amănuntul, care este de 19-20% în termen de volum, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, dacă o suprapunem pe un grafic cu cifra de afaceri pentru industria prelucrătoare pentru piaţa internă vom observa ca acestă cifră de afaceri mai degrabă stagnează deşi avem o cerere de consum care creşte foarte mult. Cu alte cuvinte, creşterea vânzărilor cu amănuntul este legată de creşterea importurilor”, a precizat, pentru România liberă, preşedintele Consiliului Fiscal.
De ce nu creşte producţia internă
În vreme ce importurile cresc într-un ritm alert, oferta internă nu reuşeşte să ţină pasul cu stimularea consumului. Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) este de părere că această situaţie se explică prin faptul că avem foarte puţine produse fabricate în România. „Dacă nu mai producem aproape nimic, este de aşteptat ca importurile să crească. Acest lucru a fost stimulat de creşterea consumului bazată pe reducerea TVA şi majorarea salariilor. La noi este un lohn generalizat, care asigură locuri de muncă, dar nu şi bunăstare. De aceea ar trebui promovate ideile inovative româneşti şi încurajată internaţionalizarea serviciilor”, spune reprezentantul AOAR.
Pe de altă parte, Ionuţ Dumitru arată că o bună parte a produselor de folosinţă îndelungată sunt din import. „Însă, este adevărat că reducerile de taxe sunt foarte dezechilibrate. Ele stimulează partea de cerere şi mai puţin de ofertă. O măsură care probabil a stimulat mai mult partea de ofertă este reducerea de CAS din 2014. Reducerea de TVA stimulează cererea pe consum şi creşterea economică pe termen scurt”, susţine preşedintele Consiliului Fiscal. Acesta spune că ar fi necesară
continuarea reducerilor de CAS cu un program bine gândit pe termen mediu decât reducerea de TVA. „Trebuiau luate atât măsuri de stimulare a cererii cât şi a ofertei, iar pentru creşterea producţiei interne ne putem gândi doar la CAS unde cotele sunt încă ridicate pentru că celelalte taxe, respectiv impozitul pe venit şi pe profit, sunt deja mic, la 16%. Iar deficitul comercial se deteriorează cu peste 40%. Iar acest lucru trebuie să ne dea de gândit. Vor apărea probleme în anii viitori. De aceea cred că ar trebui regândit următorul pas din Codul Fiscal, respectiv scăderea TVA de la 20-19% a TVA şi reducerea accizelor la combustibil, în condiţiile în care consumul a crescut anul trecut, în trimestul IV, cu peste 7%. Care este sensul reducerii taxelor pe consum când acesta creşte peste oferta internă, deteriorând balanţa comercială? Nu facem decât să accentuâm nişte dezechilibre care se accentuează”, este de părere Ionuţ Dumitru.
