Tinerii cu vârsta de până la 30 de ani, precum şi cei din segmentul 30-40 de ani încep să economisească mai mult, aceste segmente de clienţi reprezentând aproape 20% din totalul clienţilor persoane fizice.
Ponderea celor care aleg să economisească prin depozite la termen este în continuă creştere, arată un studiu BCR.
„Această evoluţie arată că economisirea joacă un rol din ce în ce mai important în viaţa tinerilor şi reprezintă un semnal pozitiv în ceea ce priveşte creşterea bunăstării tinerelor familii. Din punct de vedere al comportamentului de economisire, în prezent clienţii tineri preferă să economisească în lei, spre deosebire de sfârşitul anului 2012, când economiseau în egală măsură în euro şi lei“, a declarat Anda Pastean, şeful Departamentului Dezvoltare Afaceri Clienţi Persoane Fizice, BCR.
Din punct de vedere geografic, trei din primele cinci judeţe sunt din Moldova (Suceava, Neamţ şi Bacău), la care se adaugă Bucureşti şi Prahova, însă în judeţele Argeş, Alba şi Braşov se înregistrează cele mai importante creşteri în ultimul an din punct de vedere al volumelor atrase de la clienţii cu vârsta de până la 40 de ani.
„Spre deosebire de sfârşitul anului 2012, când valoarea depozitelor deţinute de bărbaţi reprezenta 59% din valoarea totală a depozitelor deţinute de clienţii BCR cu vârste de până în 40 ani, în prezent femeile au recuperat decalajul şi au ajuns să economisească în egală măsură cu bărbaţii“, precizează BCR.
Depozite pe termen scurt
În ceea ce priveşte perioada de economisire, în rândul clienţilor BCR cu vârste de până în 40 de ani, se observă o creştere a perioadei de economisire de la termen de o lună la termen de 3 luni. Pentru a consolida această tendinţă, BCR oferă, până pe data de 30 aprilie 2014, o dobândă fixă de 3,75%/an la depozitele în lei de 3 luni, constituite din bani noi, fiind una dintre cele mai bune oferte de pe piaţă în acest moment.
Banca Comercială Română (BCR), membră a Erste Group, este cel mai important grup financiar din România, incluzând operaţiunile de bancă universală (retail, corporate & investment banking, trezorerie şi pieţe de capital ), precum şi societăţile de profil de pe piaţa leasingului, pensiilor private şi a băncilor de locuinţe.
Cum economisim şi cum ar trebui să o facem
Unul din cinci români activi are deschis cel puţin un depozit bancar. Potrivit unui studiu al Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar, suma medie economisită este de 100 de euro pe lună sau aproximativ 20% din salariul mediu pe economie. Peste 80% din români economisesc în lei şi doar puţin peste 2% aleg să constituie depozite în mai multe monede pentru a se proteja de inflaţie sau de fluctuaţiile cursului valutar. Dar care este cea mai eficientă formă de economisire? Să ţinem banii doar în euro în perioadele în care inflaţia este mare? Să economisim doar în lei pentru că dobânzile la depozitele în euro au ajuns la niveluri extrem de mici? Să constitui un depozit pe termen lung, pentru a profita de o dobândă avantajoasă, sau unul pe termen scurt, pentru că te aştepţi ca randamentele să mai crească? Toate variantele pot fi valabile, însă întotdeauna trebuie luat în calcul un factor fundamental: destinaţia finală a fondurilor economisite. Nu este totuna să strângi bani albi pentru zile negre cu a economisi pentru a cumpăra o maşină. Protecţia absolută împotriva inflaţiei nu este neapărat un argument covârşitor în favoarea depozitelor în euro sau dolari, la fel cum dobânzile mari la lei nu oferă neapărat satisfacţii pe măsură. Dacă economisim pentru a achita datoriile, de exemplu, ideal este ca moneda depozitului să urmeze structura datoriei. Dacă economisim pentru locuinţă, trebuie luat în seamă faptulcă preţurile pe piaţa imobiliară sunt calculate în euro, nu în lei. Majoritatea celor care au un depozit bancar (peste 69%, potrivit Fondului de Garantare) pun bani deoparte pentru că se aşteaptă să vină vremuri mai grele. Cu alte cuvinte, ei strâng bani pentru eventualitatea în care le scad veniturile sau, mai grav, rămân fără un loc de muncă. Destinaţia banilor economisiţi o reprezintă cheltuielile curente. Pentru produsele alimentare, în ciuda inflaţiei, mai avantajoasă este economisirea în lei pentru că oferă dobânzi duble faţă de euro. Oricum, în cazul în care alegeţi să economisiţi în euro inflaţia se va vedea în cursul de schimb în condiţiile în care preţul alimentelor, de exemplu, este în lei. Pe de altă parte, în cazul cheltuielilor cu chiria sau cu telefonul mobil, este avantajoasă economisirea în euro pentru că preţurile la aceste servicii depind şi ele direct de euro.
Depozitul bancar, perfect pentru românul mediu
Aurul fost dintotdeauna, mai ales pe timp de criză, o soluţie de luat de seamă. De la începutul acestui an, preţul unui gram de aur a crescut cu aproape 15%, la peste 170 de lei pe gram, potrivit datelor BNR. Faţă de august 2010, creşterea a fost de peste 28%. Cu alte cuvinte, cine a cumpărat aur la începutul acestui an a obţinut un randament de peste trei ori mai mare decât cel la un depozit în lei. Riscul este însă cu mult mai mare din moment ce dobânda la depozit rămâne fixă, iar preţul aurului poate scădea oricând, mai ales că în acest moment să află la niveluri fără precedent. O altă soluţie o reprezintă titlurile de stat, mai sigure decât depozitele bancare, cu randamente asemănătoare, însă foarte greu de achiziţionat din România. Băncile oferă această facilitate doar clienţilor consideraţi de lux. O a treia variantă ar fi achiziţionarea de acţiuni. Câştigurile pot fi substanţiale, însă riscurile sunt pe măsură. În plus, tranzacţiile cu acţiuni presupun o educaţie financiară cel puţin de nivel mediu, dar şi alocarea unei părţi importante din timpul pe care îl aveţi la dispoziţie. Astfel, depozitul bancar rămâne soluţia optimă pentru românul mediu, singura formă de economisire la îndemână care presupune riscuri mici şi randamente decente.
Dobânzi mici, dar în creştere
Dobânzile practicate de băncile comerciale la depozitele şi creditele noi, în lei, au crescut în februarie 2014 faţă de luna anterioară, dar sunt în scădere cu aproximativ două puncte procentuale comparativ cu martie 2013.
Pentru depozitele în lei aflate în sold, instituţiile de credit au redus dobânzile cu 0,1 puncte procentuale, astfel că media acestora a ajuns la 3,43% pe an în februarie 2014 faţă de 3,53% pe an în ianuarie. La depozitele noi, dobânzile au crescut de la o medie de 2,79% pe an în ianuarie la 3,02% pe an în februarie. De remarcat este faptul că dobânzile la depozitele în lei au crescut pentru scadenţele de peste doi ani, atât la depozitele noi, de la 2,77% pe an în ianuarie la 3,17% pe an în februarie, cât şi la cele din sold, de la 3,33% în ianuarie la 3,5% în februarie. Pe ultimele 12 luni însă, dobânzile rămân mai mici cu aproximativ două puncte procentuale, în cazul depozitelor noi, şi cu 1,5 puncte la depozitele din sold.
La euro , băncile au redus dobânzile în februarie faţă de ianuarie atât la depozitele noi, de la 1,81% pe an la 1,69% pe an, cât şi la cele vechi, de la 2,09% pe an la 1,99% pe an. O uşoară creştere a fost consemnată la depozitele noi în euro, la o medie de 1,93% pe an în februarie de la 1,88% pe an luna anterioară. În ultimul an, însă, dobânzile la depozitele în euro au scăzut cu aproximativ un punct procentual pe toate categoriile, potrivit datelor publicate de BNR.
Pensie privată sau depozit bancar
Revista Capital a realizat o simulare paralelă între economisirea printr-un depozit şi cea printr-un fond de pensii facultative. Scenariul de acumulare a pensiei pe Pilonul III este unul conservator, prin luarea în calcul a unui randament real de 4%. Pentru a avea o comparabilitate cu banii din prezent, am considerat inflaţia zero. Întrucât un administrator de fond de pensii are o putere de negociere mai mare, precum şi o expertiză superioară faţă de o persoană fizică, am considerat randamentul real adus persoanelor fizice de depozitele bancare cu două puncte mai mic, respectiv de 2%. În plus, dacă la Pilonul III este perceput un comision de maximum 5% pe fiecare contribuţie şi altul lunar pe activul net (circa 0,15%), în cazul sumelor strânse prin depozite bancare câştigurile de dobândă sunt impozitate anual cu 16%. Conform analizei, sumele acumulate în cont la vârsta de 65 de ani pe Pilonul III sunt cu 20%-30% mai mari decât cele strânse într-un depozit bancar. Pe de altă parte, se observă că pensia scade cu peste 50% cu fiecare 10 ani de întârziere a contribuţiei. Speranţa medie de viaţă la pensie (la 65 de ani) luată în calcul este 18 ani, conform unui studiu recent al BCR care arată că în 2030 bărbaţii vor avea o speranţă de viaţă la pensie de 17 ani, iar femeile de 20 de ani.
Pe de altă parte, reprezentanţii industriei pensiilor private vor să propună autorităţilor ca un angajat să poată accesa şi deductibilitatea oferită angajatorului dacă acesta nu o utilizează sau invers, un angajator să poată oferi o pensie facultativă de 800 euro anual deductibilă total dacă angajatul nu a accesat acest beneficiu. Asta ar însemna că fie angajatul, fie angajatorul ar putea contribui cu 300 lei lunar la Pilonul III, în limita de deductibilitate, şi astfel sumele estimate la pensie ar fi duble.
