Retailerii şi-au crescut marja de profit, reducerea taxei pe valoarea adăugată ajungând într-o mai mică măsură în preţurile finale, la clienți. În schimb, stimularea consumului a făcut ca importurile să crească de două ori mai rapid decât exporturile, mărind presiunea inflaţionistă.
Reducerea taxei pe valoare adăugată, care a început în 2015 şi a continuat cu o nouă etapă la începutul acestui an, s-a transformat dintr-o campanie de marketing utilizată de marile lanţuri de magazine pentru a-şi creşte vânzările, într-o sursă de majorare a profitului acestora.
„Impactul reducerii de TVA de la 1 ianuarie în preţuri a fost destul de modest, semn că o parte din reducere a fost internalizată de retaileri în marjele de profit. Fiindcă cererea s-a majorat şi atunci când cresc vânzările cu 13-15% nu te mai preocupă foarte mult componenta de preţ. Reducerea de TVA de anul trecut a fost folosită ca element de marketing de marii retaileri, care afişau preţul înainte şi după reducere şi au avut campanii pe această temă. Ori, acum nu s-a mai întâmplat aşa ceva. Anul trecut, în iunie, reducerea de TVA s-a transferat aproximativ 85% în preţuri finale, la consumator. Acum, în ianuarie a fost circa 40% şi în februarie 15-20%. Adică în primele două luni ale anului a fost o transmisie în preţ de circa 60% a reducerii de TVA de la 24 la 20%, care e destul de mică faţă de ce ne aşteptam”, a declarat, pentru „România liberă“, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Cu alte cuvinte „Diferenţa nu este în buzunarul nostru”. Reducerea cotei de TVA de la 24% la 20% se aştepta să coboare preţurile cu peste 3%, dacă s-ar fi transmis integral. Însă preţurile nu numai că nu au scăzut, în unele cazuri acestea crescând odată cu stimularea cererii.
Care este procentul cu care s-a transmis în preţuri reducerea de TVA de la 1 ianuarie 2016? De ce marile lanţuri de magazine nu au mai prezentat ambele preţuri înainte şi după aplicarea noii cote de TVA, aşa cum au procedat în 2015, la prima scădere a TVA? Marile lanţuri de magazine sunt acuzate ca şi-au „însuşit” reducerea de TVA, incluzând-o în marja de profit. Cum răspundeţi acestor acuzaţii? Toate aceste întrebări le-am adresat reprezentanţilor Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România, din cadrul căreia fac parte şi hipermarketurile, dar nu am primit nici un răspuns până la închiderea ediţiei.
Reamintim faptul că, anul trecut reducerea preţurilor ca urmare a scăderii TVA a fost monitorizată o perioadă de timp de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cât şi de Consiliul Concurenţei, cele două instituţii verificând evoluţia preţurilor anterior şi după reducerea cotei, pentru a vedea dacă efectul este menţinut în timp.
De ce creşterea economică nu e sustenabilă
Preşedintele Consiliului Fiscal arată că avem o creştere economică bazată eminamente pe cererea internă, în special pe consum, care se reflectă mai ales pe zona de servicii. Din această cauză, importurile cresc de două ori mai repede decât exporturile.
„Acest lucru era inevitabil după reducerile de taxe pe consum, rezultatul fiind deteriorarea balanţei comerciale şi presiuni inflaţioniste care acum sunt mascate de reducerile de TVA. Însă după ce vor dispărea efectele reducerii TVA o să vedem la jumătatea acestui an că inflaţia revine pe teritoriul pozitiv şi va creşte rapid. Acum avem inflaţie -2,7%, iar datele BNR arată în decembrie 2017 inflaţie de +3,4%. Toate reducerile de taxe, şi Consiliul Fiscal a avertizat că aşa se va întâmpla, se vor întoarce împotriva noastră”, susţine Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Impactul reducerii de TVA de la 1 ianuarie în preţuri a fost destul de modest, semn că o parte din reducere a fost internalizată de retaileri în marjele de profit.“ Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal
