Expertii in resurse umane spun ca fenomenul plafonarii este din ce in ce mai des intalnit in randurile angajatilor romani, iar acesta are efecte atat in plan profesional, cat si personal. "Vorbim fie de o decizie de a nu mai investi decat strictul necesar de energie in scopul dezvoltarii profesionale, fie de o consecinta a factorilor de mediu, in momentul in care acesta nu mai ofera individului oportunitati de perfectionare", spune dr. Andreea Szilagyi, vicepresedinte la NBCC International Europa.
Primele "simptome"
La nivel individual, efectele plafonarii se resimt in plan personal sub forma insatisfactiei, a plictiselii, a incetarii dorintei de (auto)perfectionare. "Lipsa entuziasmului fata de propria activitate poate fi un prim semn generat de plafonare. Ea este insa resimtita altfel de fiecare angajat, diferentele provenind din profilul de personalitate", explica Alexandra Urseanu, account executive la compania Hart Human Resource Consulting. Cele mai importante semne ale plafonarii sunt de natura emotionala. "Putem vorbi despre senzatia de neimplinire, de plictiseala, care devine din ce in ce mai frecventa si mai intensa si despre disparitia senzatiei de a fi provocat si stimulat de munca pe care o face angajatul respectiv", considera Eduard Ezeanu, consilierul in cariera la Career Experts.
Specialistii in resurse umane mai spun ca exista insa si semne mai obiective ale plafonarii, precum faptul ca, intr-o perioada lunga de timp, jobul dumneavoastra a ramas exact acelasi, responsabilitatile la fel, iar complexitatea si varietatea proiectelor sunt neschimbate.
Acest semn este cu atat mai important cu cat alte persoane din jur sunt promovate si progreseaza ca responsabilitati, in timp ce dumneavoastra ramaneti pe loc.
Schimbarile sunt binevenite
Pentru ca angajatii sa reuseasca sa evite fenomenul plafonarii, spun specialistii, cel mai important lucru este sa fie dispusi sa citeasca semnele ei atunci cand incep sa apara si sa ia masuri, chiar daca acestea sunt uneori unele serioase, precum schimbarea jobului. O reactie timpurie in fata plafonarii este cea mai sanatoasa. "Persoanele care reusesc sa nu se plafoneze profesional sunt cele care au grija ca angajatorul lor sa le cunoasca cu claritate nevoile, obiectivele si ambitiile profesionale", spune Eduard Ezeanu.
Daca totusi un individ se confrunta cu tendinta de plafonare si o percepe ca fiind rezultatul mediului de lucru, solutiile cele mai la indemana se refera la modificarea profilului locului de munca, fie pe orizontala (prin adaugarea unor noi sarcini similare de lucru), fie pe verticala (prin promovare). "Acestea sunt solutii care se pot explora impreuna cu managerul si cu un consultant de resurse umane, unde este cazul, sau cu un consilier in cariera, daca se doreste sprijin", adauga Andreea Szilagyi.
In multe cazuri, angajatul poate alege sa paraseasca actualul loc de munca, in favoarea unuia care ii ofera mai multe satisfactii profesionale. De multe ori insa, el prefera stabilitatea si amana sau renunta la aspiratiile de desavarsire profesionala.
» Fiti proactiv!
Fenomenul plafonarii profesionale mai poate fi evitat si printr-o atitudine proactiva fata de munca. "In masura in care angajatul va cauta sa se implice activ in procese noi, pe care nu le-a mai experimentat, pe langa faptul ca isi va dezvolta competentele profesionale, va preintampina si sentimentul plafonarii. Totodata, interesul fata de noutatile legate de domeniul profesional respectiv si apetenta pentru a fi la curent cu acestea pot ajuta angajatii", explica Alexandra Urseanu.
