Parlamentarii puterii au acceptat, cu unele condiţii, să susţină noua asumare de răspundere preconizată de Guvern pentru Codul Muncii, dar asta nu înseamnă că premierul Emil Boc va fi lipsit de griji când se va confrunta cu moţiunea de cenzură a opoziţiei.
Chiar dacă aritmetica parlamentară nu le lasă prea mari şanse de câştig, liderii opoziţiei sunt decişi să atace Cabinetul Boc cu o nouă moţiune de cenzură, imediat după ce Guvernul îşi va angaja răspunderea pe Codul Muncii. „Nu am făcut calcule. O să depunem moţiune, nu facem calcule”, a răspuns sec, ieri, preşedintele PSD, Victor Ponta. În opinia acestuia, ar fi de contestat nu doar procedura prin care Guvernul vrea să adopte Codul, ci şi prevederile acestuia: „Nu suntem într-o ţară bananieră în care angajatul să fie un simplu sclav pe plantaţie”. În plus, nici momentul asumării răspunderii nu ar fi cel mai bun din perspectiva discuţiilor care au loc în PDL pe tema înlocuirii lui Emil Boc cu un tehnocrat. „Este neclar ce autoritate mai are Emil Boc în partid şi în Guvern. Toate discuţiile din interiorul puterii arată că el va fi schimbat săptămâna viitoare. Este un gest aberant din partea unui prim-ministru care va pleca să îşi asume răspunderea pe o lege atât de importantă”, a mai declarat Ponta. Formal, o decizie cu privire la depunerea unei moţiuni de cenzură va fi luată în şedinţa de luni a conducerii Uniunii Social-Liberale (USL), iar opoziţia speră să reuşească dărâmarea Guvernului Boc cu ajutorul voturilor parlamentarilor puterii.
Dacă liderii USL s-au întâlnit ieri cu reprezentanţii confederaţiilor sindicale şi patronale, premierul s-a văzut cu aleşii UDMR, UNPR şi PDL, pentru a le explica de ce s-a răzgândit în privinţa adoptării Codului prin asumarea răspunderii şi pentru a se asigura de sprijinul lor.
Întâlnirea a avut ca scop şi transmiterea obiecţiilor pe care aceştia le au la forma guvernamentală a Codului Muncii. De pildă, deputaţii UDMR s-au arătat ieri împotriva sancţionării cu închisoare a muncii la negru şi au militat pentru varianta creşterii amenzii.
Prin urmare, documentul poate suferi modificări până în ultima clipă, adică până la şedinţa de guvern în care va fi adoptat. De altfel, premierul a făcut apel către sindicate să se poarte discuţii raţionale pe modificările aduse Codului Muncii şi a dat asigurări că noua formă nu încalcă directivele europene în domeniu.
Mai mult, procedural, după ce premierul va înştiinţa Parlamentul de intenţia asumării, aleşii au posibilitatea să formuleze amendamente, de care Executivul poate ţine cont sau nu. Legea se consideră adoptată şi pleacă la preşedintele Traian Băsescu, la promulgare, doar după ce se tranşează soarta Guvernului Boc ca urmare a moţiunii de cenzură.
FORMA NOUĂ
1.Salariaţii de noapte beneficiază, ca alternativă la reducerea cu o oră a programului de lucru (pentru zilele în care efectuează cel puţin trei ore de muncă de noapte), de un spor la salariu de minimum 25% din salariul de bază.
2.Perioada de probă este de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie şi de maximum 120 de zile pentru funcţiile de conducere.
3.Angajarea succesivă a mai mult de trei persoane pe perioade de probă pentru acelaşi post este interzisă.
4.Contractul individual de muncă pe durată determinată nu poate fi încheiat pe o perioadă mai mare de 36 de luni.
5.Preavizul nu poate fi mai mare de 20 de zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de execuţie, respectiv de 45 de zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de conducere.
6.Primirea la muncă a până la trei persoane fără încheierea de contracte individuale de muncă constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată. Peste trei persoane devine infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de la 1 la 2 ani sau cu amendă penală.
7.Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile după efectuarea acesteia.
8.Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte în contractul individual de muncă, cu respectarea legii şi a contractelor colective aplicabile.
9.În cazul în care programarea concediilor se face fracţionat, angajatorul este obligat să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puţin 10 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt.
NOI PREVEDERI:
•Stabilirea, în mod repetat, a unor salarii sub nivelul salariului minim brut pe ţară constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 1 an sau cu amendă penală.
•Prestarea muncii de către o persoană fără încheierea unui contract individual de muncă constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 500 la 1.000 lei.
•Contractul individual de muncă se suspendă de drept de la data expirării perioadei pentru care au fost emise avizele, autorizaţiile ori atestările necesare pentru exercitarea profesiei. La 6 luni de la expirare, dacă nu au fost reînnoite avizele şi autorizaţiile, contractul individual de muncă încetează de drept.
•În perioadele de reducere a activităţii, angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere plătite din care pot fi compensate eventualele ore suplimentare ce vor fi prestate în următoarele 12 luni.
FORMA VECHE
1.Salariaţii de noapte beneficiază, ca alternativă la reducerea cu o oră a programului de lucru (pentru zilele în care efectuează cel puţin trei ore de muncă de noapte), de un spor la salariu de minimum 15% din salariul de bază.
2.Perioada de probă este de cel mult 30 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie şi de maximum 90 de zile pentru funcţiile de conducere.
3.Perioada în care se pot face angajări succesive de probă a mai multor persoane pentru acelaşi post este de maximum 12 luni.
4.Contractul individual de muncă pe durată determinată nu poate fi încheiat pe o perioadă mai mare de 24 de luni.
5.Preavizul nu poate fi mai mare de 15 zile calendaristice pentru salariaţii cu funcţii de execuţie, respectiv de 30 de zile calendaristice pentru salariaţii cu funcţii de conducere.
6.Neîncheierea de contracte individuale de muncă constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 la 4.000 lei pentru fiecare persoană identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 100.000 lei.
7.Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 30 de zile după efectuarea acesteia.
8.Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte prin contractul colectiv de muncă aplicabil.
9.În cazul în care programarea concediilor se face fracţionat, angajatorul este obligat să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puţin 15 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt.
S-AU ABROGAT:
•Interdicţia ca salariaţii să fie concediaţi pe durata îndeplinirii serviciului militar.
•Posibilitatea ca un contract individual de muncă să fie suspendat din iniţiativa angajatorului ca sancţiune disciplinară.
•Interdicţia ca timp de 9 luni un angajator care a dispus concedieri colective să facă noi încadrări pe locurile de muncă ale salariaţilor concediaţi.
•Interdicţia ca sindicaliştii să fie concediaţi pentru „necorespundere profesională”.
Pichetări ale Parlamentului şi grevă generală
Imediat cum liderii coaliţiei la putere au anunţat, luni, că vor merge pe asumarea răspunderii în cazul Codului Muncii, sindicatele şi-au stabilit un plan de acţiune, care include proteste în ţară şi în Capitală şi chiar grevă generală din momentul în care proiectul de modificare a Codului ajunge la preşedinte. Tot în semn de protest, sindicaliştii vor să picheteze intrările Parlamentului şi sediile PDL, UDMR, UNPR şi ale minorităţilor naţionale.
