Negocierile dintre guvernanţi şi partenerii sociali privind noul Cod al Muncii au eşuat după ce premierul a declarat că nu doreşte menţinerea contractelor colective de muncă.
În urmă cu două săptămâni reprezentanţii patronatelor şi ai sindicatelor anunţaseră că în urma întâlnirilor cu premierul Emil Boc s-au înţeles în privinţa unor modificări la Codul Muncii, care să permită flexibilizarea pieţei muncii. După ultima rundă de negocieri însă, liderii sindicali au declarat că nu s-a mai ajuns la nici un rezultat, guvernanţii prezentând ca formă finală a noului Cod al Muncii tot varianta oficială iniţială, cu mici modificări, neesenţiale. Drept urmare, premierul Emil Boc a precizat că se va decide în Coaliţie dacă Guvernul îşi va asuma răspunderea pe noul Cod al Muncii, iar liderii confederaţiilor sindicale au spus că îşi radicalizează protestele în perioada următoare.
Proiectul a rămas în faza iniţială
Preşedintele Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR) susţine că sunt cel puţin două mari principii care nu au fost incluse în Codul Muncii, legate de contractele care guvernează legislaţia muncii şi aplicarea acestora.
„Practic, guvernanţii desfiinţează contractele colective la nivel naţional şi contractele de ramură. Premierul ne-a transmis că eventual se vor menţine doar contractele la nivel de societăţi. În acest fel activitatea confederaţiilor şi federaţiilor este grav afectată. De asemenea, un principiu aplicat până acum la noi, dar şi în Uniunea Europeană, spune că rezultatele negocierilor sindicate-patronate se răsfrând asupra tuturor angajaţilor. În schimb, guvernanţii doresc ca eventualele negocieri din contracte să fie aplicate doar membrilor de sindicat”, ne-a declarat Iacob Baciu.
Ultima variantă a proiectului de lege pentru modificarea Codului Muncii prevede o serie de schimbări importante referitoare la contractele de muncă pe perioada determinată, la durata perioadei de probă şi la amenzile care se vor aplica pentru angajările ilegale. Contractul individual de muncă pe durata determinata nu poate depăşi 36 de luni, perioada de probă e limitata la 90 de zile. Noile prevederi ale Codului Muncii, potrivit guvernanţilor şi a unei părţi din patronate, ar urma să flexibilizeze piaţa muncii.
Principii de bază
Modificările legislaţiei muncii, potrivit oficialilor Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham), trebuie să ţină cont de principii precum reglementarea performanţei ca principiu de bază în ceea ce priveşte relaţiile de muncă, flexibilizarea acestui domeniu şi abrogarea prevederilor privind contractul colectiv de muncă la nivel naţional, potrivit AmCham.
„Conform principiului performanţei, în cazul în care se pune problema desfiinţării unui post de un anumit tip, în condiţiile în care în organigramă există mai multe posturi de acel tip, angajatorul ar putea să selecteze care dintre salariaţii care ocupă postul de tipul în discuţie este concediat prin compararea performanţelor fiecărui salariat care ocupă postul şi nu a situaţiilor sociale ale salariaţilor”, se precizează într-un comunicat AmCham. Astfel, în cazul unei restructurări, angajatorul trebuie să poată rămâne cu salariaţii cei mai buni din punct de vedere profesional, numai aceştia, şi nu colegii lor mai puţin performanţi, putând să conducă la creşterea economică a angajatorului.
Prevederi în noul Cod al Muncii
Nu vor mai fi încheiate contracte colective de muncă la nivel naţional şi contracte de ramură.
Prevederile contractelor negociate sindicat-patronat se aplică doar membrilor de sindicat.
Se introduc contracte individuale de muncă pe perioadă determinată de maximum trei ani.
Se înăspresc amenzile pentru angajări ilegale, dar şi pentru angajaţii care nu semnează un contract.
