11.9 C
București
joi, 24 octombrie 2024
AcasăAlegeri 2016"Contabilitatea nu este o meserie redundantă"

„Contabilitatea nu este o meserie redundantă”

Cristina Guţu consideră că meseria de contabil nu este plictisitoare şi repetitivă, atât timp cât îţi doreşti să evoluezi şi să descoperi noi lucruri. Dar, pentru a face faţă schimbărilor din piaţă, este nevoie de informare cu privire la noutăţile din domeniu, fie prin participarea la cursuri de formare profesională continuă, fie prin auto-învăţare.

Pentru a lucra în domeniul contabilităţii, o persoană trebuie să fie răbdătoare, deoarece munca presupune multă muncă de atenţie şi de detaliu. De asemenea, Cristina Guţu susţine că un contabil are nevoie de spirit organizatoric şi dorinţă de a obţine o calificare internaţională în domeniu.

Sunteţi absolventă a Facultăţii de Contabilitate şi Informatică de Gestiune. Ce v-a atras la contabilitate?

Contabilitatea a fost în viaţa mea încă de la începuturi, pentru că provin dintr-o familie de contabili. Mama ma este expert contabil şi am văzut de mică cu ce se ocupa, astfel încât mi-a plăcut. Am urmat un liceu economic, după care am continuat cu Academia de Studii Economice. Imediat ce am absolvit, am fost recrutată de cei de la Deloitte pe partea de audit. Ei au fost cei care „ne-au deschis ochii” şi ne-au susţinut către ACCA (Association of Chartered Certified Accountants).

Cum aţi ajuns la Deloitte?

Nu a fost simplu deloc. Pe atunci (2003 – n.r.) au fost 14 oameni recrutaţi din generaţia noastră. Iniţial, a trebuit să completăm nişte aplicaţii cu tot felul de idei de carieră, ce am făcut, ce am absolvit, după care au urmat o serie de interviuri prin care a trebuit să trecem. Unul dintre ele a fost tehnic, cu cerinţe de contabilitate şi limba engleză, iar ultimul a fost chiar cu unii dintre partenerii companiei de la momentul respectiv.

Cum v-a determinat parcursul profesional absolvirea de studii superioare economice?

Practic, a fost elementul care a determinat tot ce a urmat după absolvire, pentru că am rămas în aceeaşi linie. După experienţa Deloitte, am lucrat într-o firmă mai mică de consultanţă de contabilitate (Informatic Expert-Cont – n.r.), iar de trei ani de zile ofer training pe partea de contabilitate, audit, ACCA, în cadrul BPP.

Cât de important a fost că încă de la terminarea facultăţii aţi fost angajată într-o multinaţională?

Pentru mine, Deloitte a fost o ¬rampă de lansare, deoarece am învăţat foarte multe lucruri într-un timp foarte scurt, ăsta fiind marele avantaj de a lucra într-o multinaţională de audit. Am avut ocazia să văd foarte multe domenii într-un interval scurt de timp. De exemplu, într-o săptămână puteam merge într-o firmă de producţie, una de leasing, o bancă sau o companie de construcţii.

Conform modificării Legii Contabilităţii, orice absolvent de studii economice poate să ţină contabilitatea unei firme de până în 35.000 euro. În ce măsură sunt pregătiţi tinerii pentru o astfel de activitate?

Această decizie are atât avantaje, cât şi dezavantaje. Poate pentru firmele mici, va fi un cost mai mic, pentru că nu vor mai trebui să se adreseze unei firme de contabilitate mari care are tarife mai ridicate. Însă câteva îngrijorări sunt cele cu privire la calitate. Legea se referă la toţi absolvenţii de studii economice şi nu ştiu în ce măsură celelalte specializări economice oferă studenţilor o viziune de ansamblu a tot ce înseamnă contabilitatea în întregul ei, cât şi asupra legislaţiei în vigoare. În principiu, studenţii sunt pregătiţi teoretic, dar cred că le lipseşte practica. Nu cred că vor fi în stare de la bun început să se arunce în „hăţişul” contabilităţii şi al legislaţiei fiscale. Nu ştiu dacă au abilităţile practice necesare pentru a se descurca cu o sarcină de genul acesta. Oricum, este categoric o oportunitate pentru tineri, iar în timp, se pot profesionaliza.

Munca de contabil este văzută ca aceea care poate fi realizată „de acasă”. Este doar un mit?

Într-o mare măsură poţi lucra doar de acasă, dar nu ştiu dacă poţi să-ţi organizezi timpul la fel cum ai face-o la un job full-time. Dar, ca liber profesionist, poţi avea un control mai mare asupra timpului. Poţi avea începutul şi sfârşitul de lună mai aglomerate, dar, în rest, poţi avea timp pentru a te profesionaliza.

Cine poate lucra în contabilitate? Ce abilităţi trebuie să aibă o persoană pentru fi contabil?

În primul rând, trebuie să fii un om răbdător, pentru că activitatea de contabil presupune multă muncă de atenţie şi de detaliu. De asemenea, trebuie să fii atent şi cu studiile şi mereu pus la punct cu noutăţile din domeniu, pentru că reglementările şi fiscalitatea se schimbă mereu. Dacă vrei să devii contabil, nu trebuie să presupui că o dată ce ai terminat studiile, se termină şi învăţatul.

Poţi fi autodidact?

Da, pentru că foarte multe dintre lucrurile care se schimbă privind legislaţia, le poţi citi şi interpreta singur, dar, oricum, trebuie să participi la cursuri de formare profesională continuă, pentru a te putea dezvolta şi menţine la standardele naţionale.

Contabilitatea este definită pe multe site-uri ca ştiinţa şi arta stăpânirii afacerii. De unde izvorăşte această afirmaţie?

Contabilul nu mai este profesionistul acela cu mânecuţe scurte care scria cu creionul chimic, şi doar înregistra facturi. Astăzi, contabilul nu mai este doar atât. În engleză, sunt doi termeni pe care îi folosim, respectiv cel de „bookkeeping” pentru persoana care se ocupă de contabilitatea primară şi cel de „accountant” pentru acel profesionist contabil care este din ce în ce mai mult implicat chiar în strategia de afaceri. De aici poate veni această definiţie, în sensul că tot managementul unei firme, fără un contabil profesionist, nu poate funcţiona foarte bine. De exemplu, toate deciziile de business de la ora actuală sunt luate şi cu ajutorul unui expert contabil, pentru a anticipa riscurile şi a vedea implicaţiile financiare asupra afacerii. Prin urmare, din ce în ce mai des, cei care au fost directori economici ai companiilor devin directori generali. Până acum, CEO (chief executive officer) devenea cineva de pe linia de business, respectiv un director comercial, de vânzări sau operaţional, care cunoştea partea de gestionare a afacerii.

Şi, care este formula pentru a avea acest parcurs ideal pentru un contabil?

În primul rând, trebuie să fii un om serios în munca pe care o faci. Să te implici, să fii de acord să renunţi la o parte din timpul tău liber, pentru că această muncă va presupune uneori mai mult de opt ore pe zi. În plus, trebuie să te ţii mereu la curent cu ce este nou, să rămăi profesionist pe întreg parcursul carierei, pentru că poţi „pierde trenul” în alte condiţii.

Mai sus, am evocat arta în contabilitate. Care este frumosul acestei profesii?

Pentru mine, nişte situaţii financiare întocmite complet şi prezentate corect pot face la fel de mult ca un tablou atunci când le priveşti. Mai mult, lucrurile nu sunt doar în alb şi negru, trebuie să-ţi foloseşti imaginaţia pentru a găsi soluţii potrivite pentru a reda imaginea dorită.

Acest argument ar fi un plus pentru profesie. Ce alte avantaje mai prezintă activitatea de contabil?

Meseria de contabil a fost întotdeauna bine plătită. Dacă eşti un adevărat profesionist poţi avea un standard de viaţă mediu sau chiar peste mediu. În plus, este o muncă de birou, în care poţi interacţiona cu tot felul de oameni din business. De exemplu, dacă lucrezi într-o firmă de consultanţă, ai o varietate de clienţi, încât poţi descoperi foarte multe lucruri. În plus, nu este o meserie redundantă, pentru că tot timpul evoluezi şi faci alte lucruri. Eu sunt un om care se plictiseşte repede, deci dacă nu m-ar fi ţinut în alertă, nu cred că aş fi putut face asta. Dacă ştii să te organizezi, este o meserie frumoasă.

Ce recomandări aveţi pentru tineri înainte de a intra pe piaţa muncii?

Pe vremea mea, internshipurile nu erau aşa dezvoltate. Din acest motiv, dacă aş fi în facultate acum, eu aş încerca cât de mult posibil să particip la un stagiu, să văd cu ochii mei cum se fac lucrurile, să acumulez cât de puţină experienţă posibilă. Aş face asta, pentru că pot avea un avantaj atunci când chiar îmi doresc să mă integrez pe piaţa muncii. Mai mult, recomand tinerilor să se apuce de o calificare internaţională în domeniu. ACCA este cea mai întâlnită, dar sunt şi altele la care pot apela precum CIMA sau ACA, care reprezintă clar un avantaj.

Susţineţi cursuri de trei ani la BPP. Cum a fost trecerea de la poziţii de execuţie la cea de ¬trainer, profesor pentru cei mari?

Sincer, la început nu credeam că o să-mi placă, pentru că nu mă gândisem să devin „profesoară” vreodată. Însă, cum sunt apropiată de BPP (aici, a primit certificarea ACCA – n.r.), am auzit că sunt în căutare de un trainer şi am zis să încerc. Mi-a plăcut chiar din prima clipă. Metodele de predare şi toate conceptele utilizate m-au atras.

Dacă sunteţi întrebată de un cursant care sunt minusurile profesiei de contabil, ce i-aţi răspunde?

I-aş spune că dacă nu este un om răbdător şi organizat, ţi se poate părea că devine redundant. Dar, l-aş sfătui să se gândească la lucrul ăsta astfel: dacă vrei să evoluezi, poţi reuşi. Alt dezavantaj ar fi cel al lipsei timpului liber. Contabilii sunt oameni ocupaţi, mai ales de Paşte (coincide cu termenul de depunere a situaţiilor financiare anuale – n.r.) şi de Crăciun (terminarea situaţiei de sfârşit de an – n.r.).

Mai devreme aţi amintit de ACCA. Care este structura acestei certificări şi cum se obţine?

Practic, sunt 14 examene pe care un student ACCA trebuie să le parcurgă. În funcţie de ce facultate a absolvit, există anumite exceptări. Cei de la Facultatea de Contabilitate sunt exceptaţi la nouă din totalul examenelor. Astfel, nu te mai duci la cursuri, nu mai dai examen, salvând timp şi bani. Important de spus este că ACCA nu este doar pentru economişti, pentru că este o calificare deschisă, atât timp cât poţi demonstra capacitatea de absolvi cele 14 examene. Pentru a primi certificare ACCA, ai nevoie de trei ani de experienţă practică în domeniul economic şi să parcurgi un modul de etică profesională care poate fi găsit online.

În cât timp se ia această acreditare?

În funcţie de experienţă, exceptările pe care le obţii şi timpul pentru învăţare, o poţi obţine între trei şi patru ani. Maximul acceptat este de zece ani.

ÎN LOC DE CV
1999-2003 – Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune – Academia de Studii Economice, Bucureşti.
1999-2003 – contabil – Costex Electronic.
2003-2006 – The Association of Chartered Certified Accountants (ACCA).
2003-2005 – auditor financiar – Deloitte Audit.
2005-2008 – analist financiar – ¬Informatic Expert-Cont.
2007-în prezent – membru – Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR).
2007-în prezent – membru – Camera ¬Auditorilor Financiari din România (CAFR).
2008-în prezent – finance trainer – BPP Professional Education.

TAXELE ACCA PENTRU 2011

Înregistrarea iniţială ACCA – 72 lire sterline
Taxa anuală – 72 lire sterline
Taxa de reînregistrare – 72 lire sterline

Taxele pentru examenele din iunie

Modulul Knowledge – 57 lire sterline

Modulul Skills – 72 lire sterline

Modulul Professional – 84 lire sterline

Taxele de membru ACCA
Taxă de admitere – 193 lire sterline
Taxă anuală de membru – 193 lire sterline

 

Andrei Munteanu
Andrei Munteanu
Andrei Munteanu
Cele mai citite

Percheziții la DGASPC Vaslui și o clinică medicală: Suspiciuni de fraude la emiterea certificatelor de handicap

DGASPC Vaslui este cel mai mare angajator din județ, cu aproximativ 3.000 de angajați Polițiștii din Vaslui au efectuat percheziții la Direcția Generală de Asistență...

Adrian Cioroianu, inculpat într-un dosar penal deschis pentru divulgarea de informații confidențiale

Adrian Cioroianu, directorul Bibliotecii Naționale, a fost anunțat de procurori că este inculpat în dosarul deschis pentru divulgarea de informații confidențiale, potrivit jurnalistei Emilia...

Bărbat din Caraș Severin acuzat de furt de gaze. A cauzat un prejudiciu de 20.000 de euro

Un bărbat din judeţul Caraş-Severin este acuzat că a intervenit asupra unor contoare de gaze naturale, modificând indexul. Paguba în acest caz se ridică...
Ultima oră
Pe aceeași temă