În 2009 România era încă “ieftină” privind ponderea accizelor în preţul carburanţilor. De atunci, taxele au urcat agresiv, pe de-o parte pentru a respecta calendarul convenit cu UE în ceea ce priveşte nivelul minim al accizelor în Uniune, pe de alta pentru a satisface foamea de bani a bugetului public. Care vor fi efectele noilor majorări de preţuri la benzină şi motorină din aprilie?
În 2009, pentru a justifica noile politici fiscale ale autorităţilor, Guvernul Boc a furnizat presei o analiză comparabilă a accizelor practicate în statele europene. România era încă printre cele mai “ieftine” state atunci, cu 283 euro/1.000 litri acciza la motorină şi 335 euro/1.000 litri acciza la benzina fără plumb. De atunci creşterile s-au succedat. Şi nu vorbim de creşteri în valoare generate de cursul de schimb (de la 3,7 lei/euro atunci s-a ajuns la aproximativ 4,5 lei/euro în prezent), ci de scumpiri procentuale justificate fie de calendarul ajustărilor convenit cu UE, fie de foamea de bani a autorităţilor (vezi ultimele inovaţii: acciza calculată în funcţie de inflaţie şi scumpirile justificate de urgenţa de a îmbunătăţi infrastructura). Cu ultimele majorări de accize de la începutul lunii aprilie, vorbim de cei 7 eurocenţi/litru (70 euro/1.000 litri), ajungem la niveluri de aproximativ 400 euro/1.000 litri pentru motorină şi 430 euro/1.000 litri la benzină, adică o scumpire de 28-41% a accizelor în ultimii 5 ani. Cum ponderea lor este de circa o treime în preţul combustibililor şi mai avem şi efectul cursului de schimb şi al majorării TVA din ultimii ani, înţelegem de ce se simt tot mai mult la nivelul omului simplu combustibilii ca un produs de lux mai aparte. Cu cei 7 euro/cenţi incluşi în preţ, vom avea benzina fără plumb, din aprilie, la aproape 1,37 euro/litrul, iar motorina la 1,39 euro/litru, o evoluţie ce urcă România în topul preţurilor la combustibil pe site-ul fuel-prices-europe.info de pe locul 22 pe 32 (din 55), iar la motorină de pe 29 pe 40. Sunt monitorizate preţurile din ţările din Europa plus câteva state arabe, Rusia, Israel, Turcia şi SUA.
Despre inflaţie
Combustibilii au o pondere de 8,3% în coşul inflaţiei. Creşterea preţurilor puţin peste 5% ca urmare a majorării accizelor ar genera o creştere a inflaţiei de 0,4%. Să nu uităm însă că transportul are, la rândul său, o anumită pondere şi în alte costuri. Presupunând o valoare medie de 5% (la produsele mai ieftine şi intens transportate, cum ar fi pâinea, de pildă, aceasta e mai mare), majorarea accizelor la combustibili aduce un supliment de 0,2-0,3% (rotunjirile se fac, de regulă, în interesul comercianţilor) la inflaţie.
Se va externaliza consumul?
“Majorarea accizelor va avea un impact în toate colţurile, începând de la transportul aerian, naval sau fluvial. Această acciză este singurul şi cel mai simplu activ pe care statul îl are la îndemână în acest moment pentru a aduna bani. Noi vom muta pe logistică, logistica mută pe marfă şi marfa va primi şi ea bucăţica ei de cost”, spune Ion Lixandru, vicepreşedintele Asociaţiei Specialiştilor din Transporturi, Depozitare, Achiziţii, Producţie (ARILOG), subliniind că unele firme de profil se vor alimenta din afara României, atunci când preţul nu va mai fi concurenţial. În acelaşi context, Radu Dinescu, secretar general al Uniunii Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), arată că în România se consumă anual cinci milioane de tone de motorină şi două milioane de tone de benzină, iar dacă 13% din consumul de motorină local se va muta în afara României, statul român nu va mai câştiga nimic din această acciză.
Guvernul a avut o primă întâlnire cu reprezentanţii transportatorilor la sfârşitul săptămânii trecute pentru a îndulci povara suportată de aceştia. Nu s-a ajuns încă la un acord sau măcar la o schiţă privind modul în care acest lucru se va putea face, dar avem primele propuneri ale transportatorilor. “Procentul pe care Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT) îl susţine este corespondent procentelor utilizate în alte ţări ale Uniunii Europene. Un exemplu elocvent în acest sens îl reprezintă reducerea utilizată în Italia, şi anume 210 euro raportat unei cantităţi de 1.000 de litri de carburant”, se menţionează într-un comunicat FORT. Prin acest sistem, este descurajată utilizarea carburanţilor de provenienţă îndoielnică, asigurându-se concurenţa loială în piaţa de transport, iar veniturile la bugetul de stat cresc, consideră aceştia.
