Unul dintre directorii celei mai importante firme de recuperare debite de la noi din ţară explică pentru RL de ce nu mai reuşesc românii să îşi achite obligaţiile către bancă.
Alexandra Rusen, coordonatorul afacerilor cu persoane fizice al Coface, crede că restanţele la credite vor continua să crească şi anul acesta şi aminteşte că nici măcar firmele de colectare nu recuperează mai mult de 25% din datorii.
R.: Este criza o perioadă prielnică pentru firmele de recuperare de creanţe?
A.R: Este cunoscut faptul că în ultima perioadă există o dificultate în încasarea creanţelor. În această situaţie este normal ca numărul cazurilor externalizate către societăţile de colectare să crească. Din păcate pentru noi însă, având în vedere contextul economic, această perioadă nu ne este deloc prielnică întrucât posibilităţile de plată ale debitorilor sunt limitate. Reducerile salariale, disponibilizările, rata mare a şomajului influenţează negativ sumele colectate, iar în acest context scad şi veniturile agenţiei, întrucât principiul de facturare este „no collection, no fee” (n.r.: agenţia este plătită doar ca procent din sumele colectate).
R.: Care sunt principalele motive pentru care românii acumulează restanţe?
A.R.: Principalele motive de neplată în ultima perioadă sunt diminuarea veniturilor salariale şi a veniturilor în general şi naşterea unui copil, ceea ce presupune intrarea în concediu de maternitate, deci, în final, tot o reducere a vniturilor. Aceste două motive reprezintă aproximativ 24% din totalul argumentelor aduse de restanţieri. Pe locul al doilea se situează pierderea locului de muncă fără a primi un ajutor de şomaj, cu 15,6% iar pe locul al treilea, intrarea în şomaj tehnic sau alte forme de şomaj temporar, cu 12,16%.
R.: Care este gradul de succes în recuperarea acestor creante?
A.R.: Rata de succes medie este de 25% în cazul contractelor directe de servisare.
R.: Ce tip de credite domină în structura împrumuturilor încredinţate spre colectare? Ipotecare sau de consum?
A.R.: Cele mai multe credite încredinţate pentru colectare sunt cele de consum şi nevoi personale.
R.: Cu câte bănci locale lucraţi? Negociaţi şi cu alte instituţii de credit preluarea de credite restante?
A.R.: În acest moment colaborăm cu 12 bănci din sistem. Nu putem negocia preluarea de pachete de credite pentru că agenţia noastră se ocupă exclusiv cu activitatea de servisare, deci nu preluăm pachete de credite.
R.: Vă aşteptaţi la o creştere a restanţelor ca urmare a măsurilor luate de Guvern în sensul reducerii cheltuielilor bugetare? Sunt aceste măsuri mai degrabă pozitive sau mai degrabă negative pentru economie în general?
A.R.: Având în vedere faptul că în trecut băncile acordau mai uşor credite clienţilor care erau angajaţi în domeniul bugetar, suntem siguri că în următoarea perioadă numărul restanţelor va creşte. Măsurile impuse de Guvern vor accentua situaţia dificilă în care se află economia, întârziindu-se astfel ieşirea din recesiune. Companiile se vor confrunta cu scăderea consumului, vor încerca să îşi adapteze politicile de cost la noile cerinţe economice şi îşi vor reajusta cheltuielile. Astfel, va creşte şomajul, iar presiunea pe lichidităţi va fi din ce în ce mai mare. Considerăm că în aceste condiţii vom asista la o creştere a numărului de falimente. Din păcate, cele mai multe presiuni vor fi resimţite în ultimă instanţă tot de consumatori.
