Codul Muncii, supus în această perioadă dezbaterilor pentru modificarea sa, aduce beneficii angajatorilor, în timp ce angajaţii sunt dezavantajaţi.
Printre principalele modificări controversate, se numără prelungirea perioadei de probă, de la o lună la trei luni, precum şi introducerea principiului numit flexibilitatea angajării, care constă în luarea de decizii de concediere de către angajator fără motivare sau notificare.
Ioana Marin, director de resurse umane într-o firmă locală, consideră că principiul flexibilităţii angajării este bine-venit, pentru că astfel se simplifică foarte mult procedura şi implicaţiile ei. „O concediere, în condiţiile legii actuale, presupune o procedură laborioasă care necesită consum de resurse: timp, bani, personal”, ne-a spus Ioana Marin. „În cazul în care angajatul nu îşi îndeplineşte atribuţiile, angajatorul îl poate concedia numai după ce face dovada acestui fapt. Prin urmare, se constituie o comisie care cercetează faptele de care se face vinovat angajatul, urmărindu-se şi sacţiunile anterioare din dosarul acestuia”, explică Marin procesul de concediere actual. Pe de altă parte, George L. (26 de ani), inginer mecanic, susţine că prin aceste modificări cineva vrea să uşureze felul de a se folosi de angajaţi, fără a fi traşi la răspundere. În ceea ce priveşte prelungirea perioadei de probă, aceasta nu este agreată de către tânărul inginer, el considerând o lună de probă suficientă pentru încheierea unui acord între părţi. „Prelungirea este doar un pretext ce ascunde intenţia de a nu se încheia un contract”, adaugă George L.
