Propunerile de modificare la Codul Muncii duc la o insecuritate pe piaţa muncii, angajaţii neputând să-şi mai facă planuri pe termen lung sau să ceară credite la bănci, întrucât nu vor mai avea siguranţa locurilor de muncă, a declarat, luni, avocatul Costel Gîlcă de la Clubul de Dreptul Muncii, informeaza Mediafax.
Avocatul în dreptul muncii a arătat că cea de-a treisprezecea modificare a Codului Muncii, propusă de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, este mai radicală, fiind însă nefavorabilă salariaţilor, care, în opinia sa, vor fi expuşi unei insecurităţi pe piaţa muncii, întrucât propunerile de modificare vizează transformarea în regulă a încheierii contractelor pe perioadă determinată.
Practic, modificările supuse dezbaterii publice permit angajatorilor să abuzeze de contracte de muncă pe perioadă determinată, iar acest lucru, coroborat cu posibilitatea „închirierii” de forţă de muncă prin agenţi de muncă, vor duce la precarizarea locurilor de muncă care, potrivit Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM), înseamnă „drumul către exploatare”.
„Prin această modificare ne îndepărtăm în mod categoric de tradiţiile legislative în domeniu. Este pentru prima dată când se creează multiple instrumente legale care încurajează utilizarea muncii pe perioadă determinată în defavoarea contractelor de muncă pe perioadă nedeterminată. Intenţia declarată a iniţiatorilor, de flexibilizare a raporturilor de muncă, nu şi-a găsit cea mai bună formulă de aplicare practică. În măsura în care angajatorii vor abuza de aceste modificări, din flexibilizarea forţei de muncă se va ajunge la insecuritatea/precarizarea locurilor de muncă”, a arătat Costel Gîlcă.
Pe de altă parte, el a precizat că sentimentul de insecuritate, care va fi transmis lucrătorilor, îi va determina pe aceştia să accepte orice slujbă, indiferent de condiţiile de muncă, doar pentru a avea un venit.
„În 90 la sută dintre cazuri, salariul este unica sursă de venit. Dacă aceasta nu va mai fi sigură, viaţa noastră se va precariza. Dacă vor fi adoptate aceste modificări, lucrătorii nuşi vor mai putea planifica viaţa pe termen lung, nu vor mai putea contracta credite, pentru că nu vor mai avea siguranţa locului de muncă şi a unui venit constant”, a explicat reprezentantul Clubului de Dreptul Muncii.
El a mai arătat că, în contextul în care se doreşte eliminarea muncii la negru, în modificările la Codul Muncii sunt dispoziţii care, fără a încuraja această practică, o permit.
„Extinderea termenului pentru care se pot încheia contracte pe durată determinată, eliminarea limitei de trei contracte succesive pentru perioada de probă, majorarea perioadei de probă sau a perioadei de angajare a agenţilor de muncă temporară, dar şi condiţiile utilizării agenţilor de muncă temporari sunt instrumente de lucru în favoarea angajatorilor”, a mai spus Costel Gîlcă.
În opinia avocatului, modificările aflate în dezbatere publică până luni, deşi se doresc a fi în favoarea angajatorilor, le creează şi lor probleme, prin eliminarea prevederii referitoare la clauza de neconcurenţă, care va permite transmiterea informaţiilor, de care a luat la cunoştinţă un salariat, către concurenţă, fără a exista un instrument de protecţie al fostul angajator.
În aceeaşi linie se înscriu şi modificările cu privire la obligaţia angajatorului de a furniza salariatului sau fostului salariat unele informaţii privind activitatea desfăşurată de acesta către noul angajator.
„Plusul major al acestor modificări îl constituie posibilitatea angajatorului ca, în situaţia în care se află în dificultăţi economice, să nu mai recurgă la concedieri, ci la reducerea programului de lucru, salvându-se astfel locuri de muncă. O astfel de măsură se impunea de multă vreme. Criza economică a găsit România nepregătită din punct de vedere legislativ. Instrumentele pe care un angajator le avea la îndemână erau puţine şi clare: concedierea salariaţilor sau închiderea companiei/secţiei”, a mai spus expertul în dreptul muncii.
El a arătat că în perioada de criză, angajatorii au recurs la tot felul de subterfugii pentru a evita închiderea societăţii sau concedierile, una dintre măsurile cele mai frecvente fiind aceea de a obliga sau ruga angajaţii să solicite concedii fără plată.
Pe de altă parte, el a arătat că odată cu aplicarea noului Cod al Muncii, ponderea proceselor câştigate de către salariaţi va fi cu mult mai mică, întrucât odată cu abrogarea articolului 287 din Lege, sarcina probei în instanţă va reveni angajatului, lucru extrem de dificl.
În opinia acestuia, propunerea de modificare referitoare la sarcina probei încalcă prevederile europene privind discriminarea.
Vicepreşedintele Confederaţiei Naţional Sindicale „Cartel Alfa”, Petru Dandea, a arătat că modificările la Codul Muncii sunt în defavoarea salariatului iar Guvernul nu poate folosi ca şi argument acordul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), deoarece Jeffrey Franks a afirmat deja că nu s-a solicitat României să facă astfel de modificări.
Dandea a declarat că sindicatele se opun ferm adoptării noului Cod al Muncii şi vor încerca să împiedice acest lucru în Parlament, având în vedere că nu au fost consultaţi la elaborarea proiectului de modificare.
