Noua legislaţie a muncii, pentru care guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament şi care a fost contestat dur de opoziţie şi sindicate, a intrat de ieri în vigoare. Legislaţia este mult mai flexibilă şi va duce la înfiinţarea unor noi locuri de muncă, spune guvernul. Pentru sindicate, Codul Muncii elimină protecţia angajaţilor. România liberă vă prezintă principalele modificări ale legislaţiei în acest domeniu.
Angajatorii au dreptul să stabilească obiective de performanţă şi criterii de evaluare, atunci când fac angajări. Pe baza acestora se vor putea face şi concedierile, fie ele individuale sau colective. Patronii sunt obligaţi să-i informeze pe angajaţi în privinţa ifşei postului.
Perioada de probă a fost extinsă la cel mult 90 de zile calendaristice, în cazul funcţiilor de execuţie, şi 120 de zile în cazul funcţiilor de conducere. Şi perioada de preaviz a fost extinsă, de la 15 la 20 de zile pentru funcţiile de execuţie şi de la 30 de zile la 45 de zile pentru manageri.
Durata maximă a contractului de muncă pe perioadă determinată a fost prelungită de la 24 la 36 de luni şi au fost eliminate unele restricţii privind dreptul de a încheia astfel de contracte.
Dacă firma trece printr-o perioadă dificilă, angajatorul are dreptul să reducă săptămâna de lucru la patru zile, micşorând şi salariul, dar numai după ce a discutat cu sindicatul sau reprezentanţii angajaţilor.
Un angajat la negru descoperit de inspectorii de muncă înseamnă o amendă de 500 – 1.000 de lei. Pentru cel mult cinci angajaţi fără contract individual de muncă, amenda creşte la 10.000-20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată.
Un patron care angajează mai mult de cinci persoane fără contract individual de muncă riscă un an sau doi de închisoare sau amendă penală. Un an de închisoare riscă şi angajatorii care nu permit accesul inspectorilor de muncă în firmă sau refuză să le pună la dispoziţie documentele solicitate.
