O persoană iubitoare, afectuoasă, calmă şi cu simţ mare de răspundere este profilul cel mai căutat de către familie când vine vorba de bonă. Mai mult, părinţii sunt atenţi atât la experienţa în lucrul cu copiii, cât şi la cursurile pe care le-a absolvit posibila îngrijitoare a copilului lor.
Persoanele care doresc să devină bone trebuie să aibă, în primul rând, experienţă maternală sau, în lipsa acesteia, să urmeze cursuri de specialitate. „Sunt persoane cu vârsta cuprinsă între 30 şi 55 de ani, aşezate la casa lor, cu familie, cu studii medii şi care au la bază alte meserii”, precizează Antoaneta Istrate, preşedinta Asociaţiei Române a Agenţiilor pentru Servicii Casnice şi directoarea agenţiei Antoanette-Services.
Nevoia de bone nu este una semnificativă, dar, în cazul unei familii ocupate, un ajutor este mai mereu solicitat. „Cererea este mai mică pentru că mamele aleg să aibă grijă singure de copii şi să stea acasă cu plata celor 85% din salariu sau apelează la rude, reducând costurile”, explică Istrate.
Curs de babysitting
Pentru o mai bună vizibilitate pe piaţă şi pentru a oferi încredere părinţilor, unei guvernante îi este indicată urmarea unei calificări. Un curs de babysitter costă până la 300 de lei şi se ţine în zilele de sâmbătă. „Cursul se desfăşoară pe parcursul a 40 de ore, iar -pentru înscriere, viitoarele cursante trebuie să fie absolvente de învăţământ general obliga-toriu şi să fie sănătoase, să nu fi suferit de boli cronice sau neuropsihice”, spune Gabriel Florea, manager al agenţiei Bona Mia. Pe lângă absolvirea unui astfel de curs, părinţii doresc ca îngrijitoare pentru copiii lor şi persoane cu experienţă. „Experienţa anterioară în îngrijirea copiilor este absolut necesară, însă există şi bone tinere, începătoare, dar informate, care pot deveni în timp scurt bune alături de o mamă dispusă să le ofere şansa primei încercări”, susţine Simona Bălăită, psiholog la agenţia Mary Poppins Family.
De cele mai multe ori, bonele doresc să îngrijească copii ai rudelor, cunoştinţelor sau prietenilor. „Aspirantele care apelează la cunoştinţe se simt mai în siguranţă şi consideră că au şanse crescute de reuşită deoarece nu trebuie să facă dovada seriozităţii lor”, crede psihologul. Pe de altă parte, Bălăită adaugă că, apelând la o agenţie de babysitting, candidatele pentru postul de bonă pot aplica la mai multe oferte de angajare, beneficiind de servicii de informare şi primind consiliere specializată.
Până la 1.400 de lei pe lună
Veniturile lunare ale unei bone diferă de familia la care îşi desfăşoară activitatea, de programul de lucru, de numărul de copii, cât şi de oraşul de reşedinţă. „Salariul se discută direct cu părinţii, oferta lor fiind cam de 800-1.000 de lei lunar pentru un program de opt ore pe zi”, specifică Antoaneta Istrate. Mai mult, Gabriel Florea adaugă că importante sunt şi pregătirea şi experienţa în activitatea cu copiii, astfel încât veniturile pot ajunge şi până la 1.400 de lei. O bonă este mamă pentru opt ore pe zi. De aceea, abilităţile pentru acest job sunt numeroase, multe dintre ele ţinând doar de caracterul persoanei. „O bonă trebuie să dovedească dragoste faţă de copii, stabilitate emoţională, flexibilitate, adaptabilitate la medii diverse, fidelitate, răbdare, un spirit de observaţie fin, cât şi să aibă maniere plăcute şi civilizate”, consideră Florea.
Pe lângă acestea, bonele trebuie să înţeleagă că nu este de ajuns să fi fost mame pentru a profesa. Ele trebuie să respecte un program şi reguli stabilite în colaborare cu familia, în care să fie folosite cu inteligenţă activităţi pentru dezvoltarea copilului. „Părinţii doresc mai multe lucruri de la persoana care se va ocupa de copilul lor. Mai exact, aceasta să nu se limiteze doar la activităţi ce ţin de îngrijire şi supraveghere”, recomandă Simona Bălăită. „Astfel, a apărut necesitatea şcolarizării bonelor prin participarea acestora la cursuri de formare şi informare realizate de către specialişti în domeniu – pedagogi, psihologi, asistenţi medicali sau medici pediatri”, completează Bălăită.
Sarcinile unei guvernante
Principalele îndatoriri ale unei guvernante sunt determinate de vârsta copilului, cât şi de nevoile familiei. „O bonă, în principal, se ocupă de îngrijirea şi supravegherea copilului, dar şi de pregătirea şi servirea mesei, asigurarea igienei copilului şi a spaţiului în care îşi desfăşoară activitatea”, susţine Gabriel Florea. Pe lângă sarcinile clasice, Bălăită apreciază ca importantă şi activitatea de a stimula copilul, de a desfăşura jocuri corespunzătoare vârstei. „De asemenea, bona este obligată să manifeste transparenţă şi să ţină părinţii la curent cu tot ceea ce a făcut copilul în ziua respectivă, în cazul în care i se solicită acest lucru”, conchide psihologul.
Proiect de lege
O iniţiativă legislativă depusă de preşedinta Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, doreşte să recunoască oficial activitatea bonei. Noutatea intenţiei este că, dacă mai apar cazuri de maltratare a copiilor, legea stabileşte că vinovate nu sunt doar bonele, ci şi firmele plasatoare. „O reglementare în acest domeniu este binevenită, fiind de natură să răspundă, pe de o parte, nevoilor părinţilor şi persoanelor care doresc să lucreze ca bone, iar pe de altă parte, să răspundă necesităţii de îmbunătăţire a serviciilor de educare şi îngrijire a copiilor”, consideră Simona Bălăită. În plus, legea va delimita mai clar denumirea meseriei. „«Legea bonelor» va face diferenţa dintre bonă şi babysitter, unde bona va avea grijă de copii la domiciliul ei, plătită de stat, iar babysitterul va fi persoana ce are grijă de copil la domiciliul părinţilor”, explică Antoaneta Istrate.
