7 C
București
joi, 9 ianuarie 2025
AcasăAlegeri 2016Ce înseamnă să fii diplomat de carieră

Ce înseamnă să fii diplomat de carieră

Să fii diplomat de carieră nu este foarte uşor, însă recompensele pot fi pe măsură, pentru că ţelul oricărui membru al corpului diplomatic este participarea la scrierea istoriei ţării sale.

Machiavelli scria că, pentru a fi un bun diplomat, o persoană trebuie să aibă „puţin respect pentru buna-credinţă şi să fie capabilă ca, prin viclenie, să creeze confuzie în mintea oamenilor şi în cele din urmă să-i stăpânească pe cei care au făcut din loialitate piatra lor de temelie”, în timp ce John Hay, secretar de stat american de la începutul secolului XX, spunea că „există trei specii care atunci când par că se apropie se îndepărtează şi când par că se îndepărtează, de fapt, se apropie: diplomaţii, femeile şi crabii”, după cum aminteşte publicaţia Time. Unui diplomat îi trebuie în primul rând pasiune pentru meseria sa, apoi trebuie să cunoască foarte bine regulile jocului din care face parte. Doris Mircea, directorul general pentru Comunicare din cadrul Ministerului de Externe (MAE), ne-a spus că sociabilitatea, lucrul în echipă, ţinuta vestimentară, spiritul analitic şi capacitatea de sinteză, flexibilitatea, rigurozitatea şi, nu în ultimul rând, loialitatea sunt printre calităţile care nu ar trebui să-i lipsească unui ­diplomat.

„Satisfacţiile nu întârzie să apară”

Doris Mircea ne-a mărturisit că, în 1999, atunci când a intrat în minister, „examenul a fost destul de complicat, mai ales pentru un tânăr proaspăt absolvent, pentru că nu ştii exact care sunt aşteptările. Dar este extrem de important, odată intrat, să ştii să culegi «know-how-ul» de la persoanele potrivite. Astfel, mă consider norocoasă întrucât, încă de la început, am avut parte de şefi minunaţi de la care am avut ce învăţa”. De asemenea, îşi aminteşte Doris Mircea de seria din care a făcut parte că „a avut o mare şansă, întrucât a beneficiat de un training organizat de MAE român în colaborare cu Centrul de Pregătire şi Studii Diplomatice – Oxford University”. Aceasta a fost o perioadă pe care o consideră foarte importantă deoarece i s-au fixat noţiunile şi valorile de bază de care urma să aibă nevoie mai târziu în cariera sa, cum ar fi lucrul în echipă, discursul public sau tehnicile de negociere.

În 2002, Doris Mircea a plecat la Bruxelles, fiind cel mai tânăr reprezentant al echipei Misiunii României pe lângă UE, care a devenit ulterior reprezentanţă permanentă, unde a stat până în 2008. „Important este că am avut un îndrumător şi un ambasador extraordinar sub care m-am format (Lazăr Comănescu, ministru de Externe în perioada aprilie-decembrie 2008 – n.r.)”, mărturiseşte ea. În plus, mai povesteşte, „pentru un tânăr diplomat, să mergi la Bruxelles este o provocare: eşti în mijlocul evenimentelor, ritmul este unul foarte alert, dar în acelaşi timp stimulant”. În opinia şefei de la Comunicare faptul că a participat „la negocierile de aderare a României la UE şi la aderarea efectivă, dar şi la organizarea evenimentelor care au marcat-o îi oferă „o adevărată satisfacţie atât pe plan profesional, cât şi personal”.

Avantaje şi dezavantaje

Doris Mircea spune că există foarte multe avantaje ale meseriei de diplomat. În primul rând, participi sau asişti la scrierea istoriei. Apoi, poţi avea satisfacţia că, prin munca ta, interlocutorii îşi pot forma o anumită impresie despre ţara pe care o reprezinţi şi despre potenţialul pe care aceasta îl are. În al treilea rând, este vorba despre accesul la diversitatea culturală pentru că meseria te ajută să interacţionezi cu persoane şi culturi diferite, fapt care te face să fii mereu deschis către nou. „O să am ce povesti nepoţilor”, concluzionează ea zâmbind. „Printre dezavantaje, unii pot enumera sacrificiile pe care le impune plecarea la post în viaţa personală şi familială. Însă eu nu o consider aşa pentru că orice plecare este o oportunitate pentru acumularea de noi cunoştiinţe, care te îmbogăţesc atât pe plan personal, cât şi spiritual”, precizează Doris. Şefa direcţiei Comunicare din MAE recunoaşte că în cazul său nu există neplăceri: „Important este să faci ceea ­ce-ţi place”, pentru că „atunci când îmbraci haina diplomaţiei o iei peste tot cu tine”.

Salarizarea

În prezent, vârsta medie a angajaţilor Ministerului Afacerilor Externe este de 43 de ani, iar persoanele cu vârsta de până la 35 de ani reprezintă o treime din totalul angajaţilor. Conform răspunsului la o solicitare RL adresată MAE, venitul brut al unui debutant în cariera diplomatică este de 2.974 lei. Deocamdată însă, din cauza crizei economice, la Ministerul de Externe nu se organizează concurs de admitere. 

 

Linkuri utile

Ministerul ­Afacerilor ­Externe – www.mae.ro

Institutul Diplomatic Român – www.idr.ro

The Jamestown Foundation – www.jamestown.org

Galeria diplomaţilor ­celebri – www.ediplomat.com/dc/diplomats.htm

Sociabilitatea, lucrul în echipă, ţinuta vestimentară, flexibilitatea, rigurozitatea şi, nu în ultimul rând, loialitatea sunt printre calităţile care nu ar trebui să-i lipsească unui ­diplomat.

Cele mai citite

Temperatura și clima în Zanzibar: când este cel mai bine să vizitezi?

Destinație turistică de top în 2025, arhipelagul Zanzibar te așteaptă cu un climat tropical, caracterizat prin temperaturi ridicate și umiditate pe tot parcursul...

Pompele de căldură și confortul termic pe tot parcursul anului

Într-o lume în care eficiența energetică și confortul termic sunt tot mai importante, pompele de căldură au devenit soluția ideală pentru menținerea unui...

Ghidul complet al simbolurilor de pe etichetele detergenților profesionali

Detergenții profesionali sunt esențiali în activitățile de curățenie din diverse domenii, de la spitale și unități de alimentație publică, până la hoteluri și...
Ultima oră
Pe aceeași temă