19.3 C
București
sâmbătă, 28 septembrie 2024
AcasăAlegeri 2016Cât de flexibil este noul Cod al Muncii

Cât de flexibil este noul Cod al Muncii

O soluţie de echilibu între flexibilizarea relaţiilor de muncă şi securitatea pe piaţa muncii este principiul pe care guvernanţii încearcă să-l susţină prin noile modificări la Codul Muncii.

Introducerea principiului de flexsecuritate în legislaţia care reglementează relaţiile de muncă ar putea fi un element-cheie în viitorul Cod al muncii. Principiul stabileşte un echilibru între flexibilitatea angajaţilor şi securitatea socială şi este sprijinit activ de Uniunea Europeană, prin diverse proiecte, spune secretarul general al Alianţei Confederaţiilor Patronale din România (ACPR), Adrian Izvoranu.

„În majoritatea ţărilor europene, conceptul de flexsecuritatea se regăseşte aplicat în legislaţia specifică, dar nu şi în România. Atât patronatele, cât şi sindicatele au agreat în cadrul negocierilor acest principiu. Uniunea Europeană sprijină activ diverse programe, asigură fonduri, tocmai pentru ca acest principiu să fie integrat în legislaţie”, a precizat Adrian Izvoranu.

Guvernanţii vor flexibilitate fără securitate

Negocierile privind proiectul noului Cod al Muncii, care include nu mai puţin de 79 de modificări la forma actuală, se vor concretiza printr-un punct de vedere comun al confederaţiilor sindicale şi patronale, acesta urmând să fie transmis, la sfârşitul săptămânii, premierului Emil Boc. Preşedintele Con-fe-de-raţiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Iacob Baciu, ne-a declarat că va exista cu siguranţă un punct de vedere comun al sindicatelor şi patronatelor asupra noilor modificări la legislaţia muncii. Iacob Baciu a mai subliniat că, deşi sindicatele şi patronatele agreează practica europeană privind flexsecuritatea, „reprezentanţii Guvernului înţeleg să aplice acest principiu doar când discută de flexibilitate, nu şi de securitatea muncii”.

„Principiul flexsecurităţii trebuie respectat în totalitate, nu separând pe componente. Reprezentanţii Guvernului au tot discutat cu noi de flexibilitate, dar când era vorba şi de respectarea celorlalte componente ale securtăţii locurilor de muncă nu mai eram la acelaşi numitor. După cum ştiţi, noi am cerut înlăturarea de la negocieri a ministrului Muncii şi demisia acestuia, iar în prezent propunerile şi concluziile noastre sunt trimise direct la premier”, a declarat preşedin-tele CSDR. Conceptul de flexsecuritate include două mari elemente. Cel legat de flexibilizare se referă la numărul angajaţilor, timpul de lucru, mobilitate şi plăţi. În ceea ce priveşte componenta securităţii, referirea se face la ocupare (să existe suficiente locuri de muncă), precum şi la securitatea socială activă.

Angajări pe perioadă determinată

„Pentru şomeri trebuie adoptate măsuri de securitate socială activă, şi nu pasivă. Cel rămas fără loc de muncă trebuie asistat, dar şi sprijinit pentru căutarea unui loc de muncă, pentru formare profesională etc.”, a menţionat secretarul general al ACPR.

Principalele modificări care apar în noul proiect al Codului Muncii şi care îi nemulţumesc pe sindicalişti se referă la angajarea pe perioadă determinată (şi care se propune a se mări de la un an la trei ani), majorarea perioadei de preaviz şi de probă, reducerea numărului de zile de concediu integral care poate fi efectuat şi altele.

În schimb, Dan Matei Agathon, vicepreşedintele ACPR a precizat că flexibilitatea forţei de muncă este foarte importantă în actualul context economic, iar „contractele de muncă pe perioadă determinată, chiar mai mari de un an, ar trebui să fie acceptate ca o necesitate”. „În România nu există practica contractelor pe perioadă determinată. De exemplu, la un şantier naval ai nevoie, să zicem, pentru o navă de 36 de luni pentru a construi. Legea ar trebui să permită în acest caz încheierea unui contract de muncă pe o perioadă determinată de trei ani, la fel cum se întâmplă în alte ţări din Europa”, a subliniat Dan Matei Agathon.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă