Sătui de investigaţiile fără rezultate ale Consiliului Concurenţei şi de lipsa de reacţie a Guvernului în privinţa creşterii necontrolate a preţurilor carburanţilor, taximetriştii au anunţat pentru joi boicotarea staţiilor de alimentare.
Taximetriştii iau în mâinile proprii soluţionarea problemei carburanţilor, ale căror preţuri se află în creştere continuă, ajungând la nivelul la care aceiaşi carburanţi pot fi cumpăraţi din ţări ale UE unde puterea de cumpărare este net superioară. În semn de protest, nici un taximetrist nu va cumpăra carburant din staţiile Peco.
„Singura formă de protest pentru stoparea creşterii excesive a preţului la carburant este un boicot al benzinăriilor la nivel naţional. Asociaţia pentru Drepturile Taximetriştilor Independenţi (ADTI) a cerut în nenumărate rânduri Guvernului şi Parlamentului României implicarea în oprirea creşterii preţurilor la carburanţi”, se arată într-un comunicat transmis, duminică, de asociaţie. „România a avut a treia creştere a preţului carburanţilor din UE. Sperăm ca firmele petroliere să reanalizeze preţurile exagerate care le practică şi să le scadă. Sincer, nu ştiu dacă protestul nostru va avea efectul scăderii preţurilor dar vrem să arătăm românilor că trăiesc într-o ţară care nu mai este ţara lor. Preţurile sunt stabilite nu ştim unde”, a explicat raţiunea protestului Viorel Radu, preşedintele ADTI. Proteste privitoare la creşterile necontrolate de către stat ale preţurilor la carburanţi au început la finele anului trecut, când sute de automobilişti organizaţi pe site-uri de socializare şi forumuri auto au încercat să blocheze benzinăriile marilor companii străine din România.
Taximetriştii au protestat şi în 1997
Protestele susţinute ale transportatorilor au avut, în anii trecuţi, rezultate. Preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor Şoferilor din România, Victor Stan, îşi aminteşte că în perioada anilor 1997-1998, transportatorii au ieşit pe străzi cu taximetre, camioane şi utilaje grele, „nemulţumiţi şi de includerea într-un cuantum mare a taxei de drum în preţul carburanţilor şi de mărirea nejustificată a accizelor”.
„Boicotul anunţat pentru joi de taximetrişti va fi un semnal de alarmă. Poate nu va avea rezultate imediate, dar e bine că s-au mobilizat. Prin 1998, când s-a anunţat o majorare a preţului la carburanţi prin mărirea accizelor şi introducerea taxei de drum, protestele transportatorilor au avut rezultat. Protestul şoferilor şi negocierile care au avut loc ulterior au menţinut preţurile la carburanţi la un nivel acceptabil, deci putem spune că am avut succes”, ne-a declarat Victor Stan.
De asemenea, preşedintele Camerei Naţionale a Taximetriş¬tilor din România (CNTR) şi patronul unei companii de taximetrie, Ilie Anghel, apreciază că protestele taximetriştilor au avut unele rezultate în ultimii ani: „De-a lungul anilor, taximetriştii au mai protestat, uneori au avut rezultate, alteori au protestat în van. Trebuie însă să precizăm că în Europa, preţul carburanţilor reprezintă un procent de minimum 40% din tariful practicat pe kilometru. Dacă la noi am aplica acest procent, preţul pe kilometru ar trebui să sară bine de 2 lei. Cum să supravieţuiască firmele şi taximetriştii în această situaţie, e greu de spus”, a menţionat Ilie Anghel.
Reprezentanţii asociaţiilor benzinarilor particulari consideră că majorările de preţuri la carburnaţi, mai ales în ultima perioadă, au fost „nejustificate şi artificiale”. Ion Tache, preşedintele Asociaţiei Benzinarilor particulari apreciază că protestele izolate nu vor avea ca efect imediat scăderea preţului la carburanţi.
„Poate, dacă se vor extinde şi se vor multiplica, vor fi unele efecte, s-ar putea ca marile companii să mai reducă sau să stopeze preţurile. Cred însă că protestele sunt îndreptăţile. Mai ales în ultimul an, scumpirile carburanţilor au fost nejustificate, artificiale şi e greu de înţeles ce mecanisme au majorat preţurile.”
Şanse minime, cred sociologii
Dacă boicotul îşi propune să scadă preţul carburanţilor atunci acesta are şanse minime, spune profesorul de sociologia Comunicării, Alfred Bulai. „Orice acţiune de genul acesta are efecte doar dacă există o organizare serioasă, dacă organizatorii reuşesc să dea o dimensiune. cum ar fi acţiunile organizate de sindicate. De aceea în cazul de faţă nu vor exista efecte spectaculoase însă taximetriştii vor reuşi să impună pe agenda publică problematica preţului la carburanţi”, explică profesorul.
BNR e nedumerită, Finanţele ridică din umeri
Oficialii BNR afirmă tranşant că nu înţelege mecanismul de formare a preţurilor. „Este de neînţeles această dinamică a preţurilor la benzină şi motorină, în condiţiile în care avem încă extracţii interne şi faţă de anii trecuţi un preţ mai rezonabil pe piaţa internaţională la ţiţei”, a declarat zilele trecut consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, după ce o afirmaţie similară a fost făcută în decembrie de însuşi guvernatorul Mugur Isărescu. Banca centrală este preocupată de o posibilă creştere a inflaţiei cauzată de majorarea preţurilor la carburanţi.
Preocuparea nu domneşte şi la Ministerul Finanţelor. Şeful acestuia, Gheorghe Ialomiţianu, a declarat ieri că nu are instrumente de intervenţie pe piaţă şi că preţurile se stabilesc liber. Majorarea preţului este „în concordanţă cu prevederile Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană asumat de România”, spune ministrul. „În ceea ce priveşte preţurile practicate la benzină şi motorină, precizăm că acestea ţin de politica fiecărui operator economic în parte”, adaugă acesta. Analişti ai pieţei consideră însă că statul ar putea majora accizele la carburanţi peste nivelul minimal impus de calendarul de negociere cu UE, efectele fiind în ordine: o creştere iniţială a preţului la carburanţi, majorarea veniturilor statului din accizele puse pe aceştia, urmată de o scădere a preţului carburanţilor concomitent cu micşorarea profiturilor înregistrate de rafinării. Spre exemplu, în ţările unde acciza e mică, precum Cipru, preţurile de vânzare ale carburanţilor la poarta rafinăriilor sunt printre cele mai mari.
Consiliul Concurenţei a uitat de când tot cercetează preţurile
Într-o situaţie similară cu cea de acum, la finele anului 2005, când preţurile au crescut cu 16,7% în doar trei luni, Consiliul Concurenţei a decis declanşarea unei investigaţii referitoare la posibile înţelegeri anticoncurenţiale între rafinării. Preţul crescuse atunci peste 4 lei pe litru, fapt care l-a determinat pe preşedintele Băsescu să se declare „îngrijorat” de majorare. Imediat după intervenţia publică a lui Băsescu, Consiliul Concurenţei a declanşat investigaţia, iar preţul a scăzut imediat cu 8,8%. De atunci şi până acum, Consiliul nu a reuşit definitivarea investigaţiei, posibile rezultate fiind promise pentru 2011.
Istorie şi cazuri
Termenul de boicot, la care vor recurge taximetriştii joi, provine din istoria Irlandei, sfârşitul secolului XIX. Căpitanul Charles Boycott, agent al unui important proprietar de terenuri, a refuzat să acorde ţăranilor care luaseră în arendă terenuri diminuarea de 25% a rentei cerute de aceştia, ca urmare a faptului că era un an prost pentru agricultură. Boycott a încercat să evacueze de pe terenuri un număr de zece ţărani nemulţumiţi. Charles Stewart Parnell un reformator agricol irlandez a propus izolarea socială a lui Boycott, măsură preferabilă violenţei. Boycott a ajuns în situaţia în care nimeni nu mai voia să facă afaceri cu el, ajungând să nu mai primească nici măcar corespondenţa prin poştă.
1912: Boicot indian împotriva Marii Britanii
India, care reprezenta piaţa a jumătate din exporturile britanice de bumbac, decide la sfârşitul primului război mondial să nu mai cumpere ţesăturile fabricate în Lancashire, la îndemnul lui Gandhi. El vedea în renunţarea la textilele britanicilor o modalitate de evidenţiere a identităţii naţionale. Acţiunea a avut efecte devastatoare în Lancashire şi Blackburn ducând la închiderea a 74 de ţesătorii în mai puţin de patru ani.
1955: Transportul în comun, boicotat în SUA
În 1955, Rosa Parks refuză să cedeze locul într-un mijloc de transport în comun din SUA unui anglo-saxon, la solicitarea şoferului. Gestul acesteia este semnul de pornire a unei mişcări ample pentru promovarea drepturilor populaţiei de culoare în SUA, ce a inclus şi un boicot al transportului în comun la îndemnul lui Martin Luther King.
1977: Néstle, boicotat în SUA şi Europa
Boicotul a fost lansat în iulie 1977 în SUA ca urmare a lansării de către Néstle în ţări subdezvoltate ale Africii a unor substituenţi ai laptelui matern, consideraţi vinovaţi de decesul şi îmbolnăvirea nou-născuţilor. Campania s-a extins în Europa în 1980 şi s-a bucurat de succes ca urmare a faptului că iniţiatorii, membri ai „Alianţei Mondiale pentru hrănirea la sân”, au coordonat boicotul şi i-au dat vizibilitate mondială.
1999: Furnizorul de apă Bechtel, boicotat în Bolivia
În 1999, la recomandarea Băncii Mondiale, Bolivia concesionează serviciile de alimentare cu apă potabilă din oraşul Cochabamba. Serviciile sunt concesionate către Aquas del Tunari, o subsidiară a Bechtel Enterprises California. În doar câteva luni de la preluarea controlului, concesionarul a crescut preţul apei cu 50%. Majorarea a fost apreciată de şeful de atunci al Băncii Mondiale, James Wolfensohn, drept „potrivită”, în pofida faptului că o familie cu venituri medii, de 100 de dolari SUA era nevoită să plătească facturi de 30 de dolari SUA numai pe apa potabilă. Situaţia a dus la confruntări violente de stradă între cetăţeni şi forţele de ordine până când, un an mai târziu, Bechtel a renunţat la contract.
2005: Preşedintele îndeamnă la boicotul Shell
În 2005, preşedintele Argentinei de atunci, Nestor Kirchner, a atacat public şi a chemat argentinienii la boicot împotriva companiei anglo-olandeze Shell, care crescuse preţul carburanţilor cu 4,7%. Faptul că în Argentina erau prezenţi pe piaţă actori importanţi pe piaţa carburanţilor deţinuţi de stat, anume Repsol şi Petrobras, a constituit o piedică în calea companiei Shell de a majora substanţial preţurilor, aceasta şi după o devalorizare a monedei naţionale.
2008: Telefoanele Nokia, boicotate în Germania
În 2008, la momentul la care producătorul de telefoane mobile Nokia şi-a mutat producţia de la uzina sa de la Bochum Germania la Jucu Cluj, sindicatele germane au solicitat boicotarea companiei. „Boicotaţi Nokia” a cerut consumatorilor Dietmar Musceid, şef local al Confederaţiei Sindicatelor Germane. „Fiecare persoană ce cumpără un telefon azi va trebui să se gândească asupra alegerii ce o face şi asupra consecinţelor dezastruoase pe care acţiunile companiei Nokia le au asupra a mii de muncitori”, a spus el.
2010: Îndemn la boicot în Emiratele Arabe
O campanie iniţiată în aprilie 2010 pe e-mail cere rezidenţilor din Emiratele Arabe să boicoteze staţiile de alimentare într-o anumită zi drept semn de protest paşnic faţă de „decizia nedrepte” de majorare a preţului carburanţilor. „Trebuie să lucrăm împreună pentru stoparea creşterii…Înaintaţi acest mesaj cunoştinţelor … Cooperaţi pentru a învinge producătorii de carburanţi”, spune mesajul trimis prin e-mail pe telefoane mobile. Mesajul a fost trimis în urma unei decizii a guvernului din această ţară de a majora costul carburanţilor cu 10%, benzina de 95 atingând preţul de 0,41 dolari SUA pe litru.
2011: Carburanţii, boicotaţi în Marea Britanie
Îndemnuri de boicotare a principalilor furnizori de carburanţi din Marea Britanie au apărut la începutul acestui an pe site-ul de socializare Facebook. „Plătim 1,1 lire pe litru în anumite zone, curând va trebui să plătim 2 lire sterline”, spune iniţiatorul acţiunii. El propune şoferilor nu atât să nu cumpere carburanţi într-o anumită zi a anului, „deoarece companiile vor râde de noi ştiind că ne rănim pe noi înşine refuzându-le carburanţii”, ci să cumpere carburanţii de la câţiva furnizori, boicotând principalele două companii de pe piaţa britanică, anume Esso şi BP. Logica este că acestea nu vor mai avea clienţi şi vor fi obligate să scadă preţurile, fiind urmaţi de celelalte benzinării. Iniţiatorul propune fiecărui participant să trimită câte zece e-mailuri cu îndemnul său la cunoştinţe, astfel numărul celor implicaţi urmând să crească până la 3 milioane de clienţi Esso şi BP.
Preţul benzinei Premiun 95 în UE la 3.01.2001 (euro)
ŢARA – PREŢ – FĂRĂ TAXE – TAXE
BULGARIA 1,12 – 0,57 – 0,55
CIPRU 1,13 – 0,61 – 0,52
ROMÂNIA 1,17 – 0,58 – 0,59
LETONIA 1,19 – 0,60 – 0,59
ESTONIA 1,19 – 0,57 – 0,62
POLONIA 1,22 – 0,57 – 0,65
LUXEMBURG 1,24 – 0,61 – 0,62
SPANIA 1,26 – 0,62 – 0,63
LITUANIA 1,26 – 0,61 – 0,65
SLOVENIA 1,26 – 0,57 – 0,69
AUSTRIA 1,28 – 0,54 – 0,74
UNGARIA 1,30 – 0,60 – 0,70
MALTA 1,31 – 0,64 – 0,67
IRLANDA 1,32 – 0,53 – 0,79
SLOVACIA 1,32 – 0,59 – 0,73
CEHIA 1,34 – 0,61 – 0,74
FRANŢA 1,43 – 0,59 – 0,84
ITALIA 1,44 – 0,63 – 0,80
M. BRITANIE 1,45 – 0,55 – 0,90
GERMANIA 1,47 – 0,58 – 0,89
PORTUGALIA 1,48 – 0,62 – 0,86
BELGIA 1,48 – 0,61 – 0,87
SUEDIA 1,49 – 0,57 – 0,91
FINLANDA 1,49 – 0,60 – 0,89
DANEMARCA 1,52 – 0,65 – 0,88
OLANDA 1,58 – 0,61 – 0,97
GRECIA 1,59 – 0,61 – 0,98
