Arhitectul peisagist 
nu este grădinar

Oferirea unei identităţi spaţiului înconjurător prin folosirea de cunoştinţe din urbanism, biologie sau eco­logie este una dintre sar­cini­
le de lucru ale unui arhitect peisagist. Im­plemen­tarea proiectului este realizată de o echipă, sub supravegherea peisagistului.

Peisagistul, confundat cu grădinarul, întreprinde activităţi şi din domenii adiacente precum arhitectura, sociologia, biologia, arta sau planificarea teritorială. „Un peisagist este o verigă necesară şi firească în lanţul de comunicare dintre arhitecţi şi eco­logişti, dintre profesionişti res­ponsabili de mediul construit şi cel natural în care trăim”, explică Nicoleta Dara, vicepreşedinte al Asociaţiei Peisagiştilor din România. Pe lângă asta, Ulpia Elena Botezatu, preşedintele Asociaţiei Peisagiştilor Bucureşti, susţine că peisagistul nu taie gardurile verzi şi nici nu plantează în rondul din centru, ci oferă identitate spaţiului.

Pentru a putea profesa în acest sector nu se cer studii superioare obligatorii, dar unele facultăţi au speciali­zări în direcţia aceasta. „În Bucureşti se pot urma cursurile din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicina Veterinară sau din cadrul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu”, spune Botezatu.

Alexandru Gheorghe, inginer peisa­gist şi absolvent al Facultăţii de Horticultură, specializarea peisagistică, susţine că domeniul în care acti­vea­ză este unul tânăr, dat fiind că cea mai veche facultate de profil are doar 11 ani (cea pe care a absolvit-o – n.r.). „Facultăţile de peisagistică au apărut prematur, deoarece socie­tatea românească nu este pregătită pentru activităţile unui peisagist”, precizează Alexandru Gheorghe.

Iarna, perioadă de pauză

Rezultatele financiare lunare pe care le poate avea un inginer peisagist sunt în funcţie de activitatea pe care o desfăşoară. „Nivelul veniturilor lunare poate varia între 1.300 şi 1.800 de lei, în cadrul unei firme de proiectare peisageră, iar ca liber profesionist este dificilă obţinerea unui salariu constant”, apreciază Nicoleta Dara. Pe lângă aceasta, factori precum anotimpul pot influenţa salariul lunar. „Cu cât este mai lungă iarna, cu atât este mai lungă perioada de pauză, dar, în rest, câştig cât să supravieţuiesc”, adaugă Alexandru Gheorghe, care lucrează ca liber profesionist. Îndatoririle unui peisagist sunt diverse şi complexe în funcţie de proiectul pe care trebuie să-l dezvolte. „Un ingi­ner peisagist proiectează estetica funcţională a mediului înconjurător, planifică strategii de conservare, durabilitate şi dezvoltare a obiectivelor peisa­gere, analizează factorii de climă, sol, floră, faună, cât şi estimarea costurilor planificărilor”, afirmă Dara.

Spirit de observaţie

Arhitectul peisagist poate să-şi pună în aplicare proiectele în multe zone de inspiraţie. „Peisagistul se poate ocupa de restaurarea unor parcuri istorice, de amenajarea unei faleze sau esplanade, de crearea spaţiilor de joacă pentru copii sau de amenajarea unor vaste suprafeţe de teren”, exemplifică Elena Botezatu.
Abilităţile pe care trebuie să le aibă un creator de peisaje ţin de spiritul de observaţie, capacitatea de a conduce o echipă şi capacitatea de a empatiza cu beneficiarii unui proiect. „Capacitatea de analiză şi spiritul foarte bun de observaţie vor face un peisagist să observe atât lucrurile care merită puse în valoare, cât şi pe cele care trebuie ascunse. În al doi­lea rând, trebuie să fie un bun mana­ger de proiect, să ştie să discu­te cu beneficiarii”, spune Botezatu.

Cum se poate profesa

Atât naţional, cât şi internaţional, peisa­gistul, ca orice alt profesionist, poate să îşi desfăşoare activitatea atât în cadrul unei firme de proiectare, cât şi ca liber profesionist. Ocupaţia de peisagist în România nu este reglementată să se desfăşoare sub profesia de arhitect peisa­gist. „Liberul profesionist inginer peisagist, ca absol­vent al secţiei de pei­sagistică în cadrul Facultăţii de Horticultură, în România este stingherit încă de la început de găsirea încadrării lui, conform unui cod CAEN bine reglementat. O astfel de PFA (persoană fi­zică autorizată – n.r.) îşi poate desfăşura activitatea doar sub un cod CAEN evaziv, precum cel de Cerce­tare-Dezvoltare în alte ştiinţe naturale şi inginerie 7219″, explică Nicoleta Dara, vicepreşedinte al Asociaţiei Peisagiştilor din România.