Exit Poll Realitatea: PSD+UNPR+PC – 41,5%, PNL – 16%, PDL – 13%, PMP – 8%
Exit poll CCSB: PSD+UNPR+PC – 42,4, PNL – 13,3, PDL – 11,5, PMP – 6,3, UDMR – 6,2, Diaconu – 4,3
Exit poll CSCI: PSD+UNPR+PC – 43%, PNL – 14%, PDL – 13%, PMP – 8%
25 mai 2014. Zi decisivă pentru viitorul Europei. 21 de state își aleg, duminică, deputații pentru Parlamentul European, iar în celelalte state votul s-a încheiat. În plus, în România, se desfășoară alegeri în șase județe și în Sectorul 4, pentru ocuparea unor posturi vacante de parlamentari.
România liberă vă va ține la curent cu desfășurarea proceselor electorale în România și celelalte state din Europa. Prezența la vot, eventualele incidente și primele estimări ale exit poll-urilor le veți găsi în cel mai scurt timp pe site-ul nostru.
Pentru Romînia, orele de referință pentru care se anunță prezența sunt 10:00, 13:00, 16:00, 19:00 şi 21:00, iar orele la care informaţiile vor fi date publicității vor fi 12:00, 15:00, 18:00, 21:00 şi 23:00.
Citește și: UPDATE. BEC: Ora 13.00: Prezența la vot a fost de 12,54%
Vă vom prezenta și primele estimări, la ora 21:00. Deocamdată CSOP și CCSB au anunțat că vor realiza exit poll-uri.
România alege 32 de europarlamentari
Peste 18 miloane de români sunt așteptați la urne pentru a-i alege pe cei 32 de reprezentanți ai țării noastre în Parlamentul European. Votul se desfășoară, pe teritoriul României, între ora 7:00 și ora 21:00. Cetățenii români din alte state votează tot între 7:00 și 21:00, ora locală.
Citește și: 25 mai. Alegeri sub spectrul Rusiei
În cursa pentru un loc de eurodeputat s-au înscris 572 de candidați din partea a 15 formațiuni politice și 8 independenți. Votul este proporțional, pe liste. Există și un prag electoral de 5%, iar voturile pentru formațiunile ce nu au trecut pragul și cele pentru independenții ce nu primesc mandat vor fi redistribuite proporțional.
Europa, maraton pentru cei 736 de eurodeputați
Startul alegerilor pentru PE l-au dat Marea Britanie, Olanda și Irlanda, urmate de Cehia, Letonia, Malta și Slovacia. Duminică se votează în 21 de state europene.
Pe lângă alegerea efectivă a celor 736 de eurodeputați, votul de duminică este esențial și pentru desemnarea viitorului șef al executivului Uniunii. Ultimele sondaje arată o competiție destul de strânsă cu privire la președinția Comisiei Europene.
De acest scrutin depinde și răspunsul pe care Europa unită îl va da în marile crize ale momentului – situația din Ucraina, țară ce se confruntă cu pierderi de teritorii și mișcări separatiste pe teritoriul său, puse la cale de Moscova, relația cu Rusia, primirea de noi state, dar și atât de așteptata relansare a economiei UE după criza economică și cea a Zonei Euro.
Înapoi în România – alegeri parțiale
Bucureşteni din Sectorul 4, precum şi o parte a locuitorilor din judeţele Ilfov, Galaţi, Gorj, Hunedoara, Satu Mare şi Timiş sunt aşteptaţi la urne, duminică, şi pentru alegerea a cinci deputaţi şi a trei senatori, pentru posturile de parlamentar în aceste colegii confruntându-se 53 de candidaţi.
În Capitală, locuitorii din Sectorul 4 sunt aşteptaţi să aleagă câte un senator în colegiile uninominale 7 şi 8, primul rămas vacant după plecarea lui Victor Ciorbea în funcția de Avoca al Poporului, al doilea devenit liber prin a doua demisie a lui Dan Voiculescu, în încercarea – potrivit presei – de a scăpa de o condamnare definitivă într-un dosar în care în primă instanță a primit deja cinci ani cu executare.
Mai sunt vacante și urmează să se aleagă înlocuitori în judeţele Ilfov – post rămas vacant după plecarea în PE a liberalului Eduard Hellvig, Galaţi – trlocul lăsat liber de Aurel Nechita, declarat incompatibil, Gorj – fotoliul ocupat anterior de Toni Greblă, numit între timp judecător la CCR.
Parțiale se mai organizează și în Hunedoara – pentru postul de deputat rămas vacant după demisia liberalului Dan Radu Ruşanu. Satu Mare – pentru postul de deputat rămas vacant după ce Ovidiu Silaghi a renunţat la mandat pentru a merge în PE, Timișoara – loc rămas vacant în urma demisiei Mariei Grapini.
Desfășurarea votului
Procesul de votare pentru desemnarea celor 32 de europarlamentari români a început, duminică dimineaţă, la ora 7.00, când s-au deschis secţiile de votare, peste 18 milioane de cetăţeni cu drept de vot fiind aşteptaţi la urne. Secţiile de votare s-au deschis la ora 7.00 şi se vor închide la ora 21.00.
Procesul de votare pentru europarlamentare a început deja în afara ţării, duminică, la ora 00.00, ora României, la secţiile de votare organizate pentru cetăţenii români în Australia (Canberra şi Sydney). Având în vedere diferențele de fus orar, următoarele secţii de votare deschise în afara ţării au fost cele de la Tokyo, Seul și Phenian – ora 01.00, ora României.
Citește și: Alegeri europarlamentare. Votul în secțiile 158 și 159 din sectorul 1, întrerupt
Un număr de 572 de candidaţi din partea a 15 formaţiuni politice şi opt candidaţi independenţi concurează pentru a câştiga, în urma scrutinului, un mandat de eurodeputat.
Cine candidează
Formaţiunile politice care au propus liste de candidaţi pentru alegerile europarlamentare sunt, în ordinea în care figurează pe buletinele de vot: PDL, PMP, UDMR, Alianţa electorală PSD-UNPR-PC, PNL, PRM, Alianţa Naţională a Agricultorilor, Partidul Dreptăţii Sociale, Partidul Noua Republică, Partidul Verde, Forţa Civică, Partidul Ecologist Român, Partidul Alternativa Socialistă, PNŢCD şi PPDD.
Ultimii pe buletinele de vot, care cuprind pe fiecare pagină câte patru patrulatere cu listele de candidaţi, sunt înscrişi candidaţii independenţi, în ordine, începând cu poziţia 16: Georgiana-Corina Ungureanu, Constantin-Titian Filip, Dănuţ Liga, Paul Purea, Iulian Capsali Pericle, Peter Costea, Mircea Diaconu şi Valentin Eugen Dăeanu.
Pentru euroalegerile de duminică au fost organizate 18.532 secţii de votare în ţară şi 190 de secţii în străinătate pentru alegătorii români aflaţi în străinătate.
Cine votează
Lista electorală permanentă cuprinde 18.222.350 de alegători, potrivit unui comunicat de sâmbătă al AEP. La data de 16 mai 2014 erau înscriși în lista electorală permanentă 18.226.995 de cetățeni români cu drept de vot. Diferența de 4.605 cetățeni români cu drept de vot apare ca urmare a operațiunilor făcute de primari în registrul electoral aferent localităților conduse de aceștia, în conformitate cu Legea nr.33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precizează AEP.
De asemenea, un număr de 41 de cetăţeni comunitari care au reşedinţa în România şi-au exprimat dorinţa de a vota pentru alegerea membrilor din România în PE, aceştia fiind înscrişi pe listele electorale speciale ale localităţilor în care îşi au reşedinţa.
Biroul Electoral Central (BEC) va face anunţuri privind estimările de prezenţă la vot la europarlamentare la orele 11.30, 14.30, 17.30, 20.30 şi 22.30, după o oră de la primirea informaţiilor din teritoriu, orele de referinţă fiind 10.00, 13.00, 16.00, 19.00 şi 21.00.
Cum se aleg eurodeputații
Eurodeputaţii sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, mandatul în Parlamentul European fiind de 5 ani. Aceştia se aleg pe bază de scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, sau pe bază de candidaturi independente.
Au dreptul de a alege cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua votării inclusiv, definiţi prin lege "alegători resortisanţi", cu domiciliul sau reşedinţa în ţară ori în străinătate. Nu au drept de vot debilii şi alienaţii mintal puşi sub interdicţie şi persoanele care, în ziua alegerilor, sunt condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.
Cine, cum și unde poate vota
Îşi pot exprima opţiunea prin vot pentru alegerea eurodeputaţilor români şi alegătorii comunitari, respectiv orice cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România, care are dreptul de a alege în România pentru Parlamentul European, având domiciliul sau reşedinţa în ţara noastră. Pentru a putea vota, aceştia au trebuit să facă, anterior, cereri în acest sens la primarul localităţii de domiciliu sau de reşedinţă, ei fiind înscrişi în listele electorale speciale.
Alegătorii pot vota la secţia de votare unde sunt înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală specială ori la orice altă secţie de votare, potrivit legii. Vor exista şi liste suplimentare pentru aceia care nu se află în localitatea de domiciliu.
„Cetăţenii care în ziua alegerilor se află în localitatea (comună, oraş, municipiu) de domiciliu îşi vor exercita dreptul de vot la secţia la care sunt înscriși în listele electorale permanente. Cetăţenii care în ziua alegerilor se află în altă localitate (comună, oraş, municipiu) decât cea de domiciliu, îşi vor exercita dreptul de vot la orice secţie de votare urmând a fi înscrişi în lista electorală suplimentară”, precizează Biroul Electoral Central.
Alegătorul resortisant şi alegătorul comunitar prezintă actul de identitate, respectiv documentul de identitate biroului electoral al secţiei de votare. Acestea sunt, în cazul alegătorului retortisant, cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul, iar în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.
Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români aflaţi în străinătate sau de cetăţenii români domiciliaţi în străinătate.
Alegătorii vor trebui să se prezinte la vot cu orice document eliberat de statul membru al cărui cetăţean este titularul, altul decât România şi care este considerat act de identitate în statul emitent. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare verifică dacă alegătorul este înscris în copia de pe lista electorală permanentă sau de pe lista electorală specială, după care alegătorul semnează în listă la poziţia destinată acestuia.
În listele electorale suplimentare sunt trecuţi şi alegătorii care se prezintă la vot şi fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în raza teritorială a secţiei de votare respective, însă au fost omişi din lista electorală permanentă sau din copia de pe aceasta existentă la secţia de votare.
Alegătorii resortisanţi care în ziua de referinţă se află în altă localitate decât cea de domiciliu îşi pot exercita dreptul de vot la orice secţie de votare, fiind înscrişi de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare în listele electorale suplimentare. De asemenea, alegătorii resortisanţi care se află în străinătate votează la orice secţie de votare organizată în străinătate şi sunt înscrişi în listele electorale suplimentare, la fel ca şi alegătorii resortisanţi care îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale.
Cetăţenii români care se află în străinătate votează pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European numai dacă nu se regăsesc în tabelul întocmit de Autoritatea Electorală Permanentă cu cetăţenii români care îşi exercită dreptul de vot la alegerile pentru PE în alt stat membru al Uniunii Europene.
La secţia de votare, în baza semnăturii în copia de pe lista electorală permanentă, suplimentară sau de pe lista electorală specială, preşedintele sau membrul biroului electoral al secţiei de votare desemnat de acesta îi încredinţează alegătorului buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea "VOTAT" pe care acesta o va aplica pe buletinul de vot.
Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea "VOTAT" înăuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidaţi sau prenumele şi numele candidatului independent pe care îl votează.
Potrivit legii, sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ştampila "VOTAT" sau la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere. Votul este valabil în cazul în care, deşi ştampila aplicată a depăşit limitele patrulaterului, opţiunea alegătorului este evidentă.
Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secţiei de votare.
După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel încât pagina netipărită care poartă ştampila de control să rămână în afară, şi le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia. La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea "VOTAT", dar nu a introdus buletinul în urnă, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reţinând şi anulând buletinul de vot iniţial.
Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta, după care preşedintele aplică pe actul de identitate sau, după caz, pe documentul de identitate al alegătorului ştampila cu menţiunea "VOTAT" şi data scrutinului sau, după caz, un timbru autocolant cu menţiunea "VOTAT" şi data scrutinului.
Urna mobilă
Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua alegerilor, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială la aceştia pentru a-şi exprima votul.
Urna specială va putea fi folosită și în cazul persoanelor reţinute, deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanelor care sunt în executarea unei pedepse privative de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale.
Închiderea scrutinului și numărarea voturilor
La ora 21.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea sălii unde se votează. Alegătorii care la această oră se află în sala unde se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.
Legea prevede că preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii. Atribuţiile acestuia, în această privinţă, se întind şi în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice până la o distanţă de 500 metri.
În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de candidaţi şi de observatori, nicio altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare. Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale, persoanelor însărcinate cu menţinerea ordinii şi persoanelor acreditate să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.
Suspendarea votului
Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Durata totală a suspendărilor nu poate depăşi o oră. Suspendarea este anunţată prin afişare la uşa sediului secţiei de votare imediat ce s-a produs evenimentul care a declanşat suspendarea.
În timpul suspendării, urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi celelalte documente şi materiale ale biroului electoral al secţiei de votare vor rămâne sub pază permanentă. În timpul suspendării nu poate părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secţiei de votare în acelaşi timp. Candidaţii şi observatorii care asistă la votare nu pot fi obligaţi să părăsească sala de votare în acest timp.
Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau, în lipsa acestuia, locţiitorul este obligat să primească şi să înregistreze orice sesizare scrisă cu privire la nereguli produse în timpul procesului de votare, înaintată de membri ai biroului electoral al secţiei de votare, candidaţi, observatori ori alegători prezenţi în secţia de votare pentru exercitarea dreptului de vot.
Contravenții și infracțiuni
Potrivit legii, constituie contravenţii refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi, înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul sau, după caz, documentul de identitate ori care refuză să semneze în lista electorală în care este înscris pentru primirea buletinului de vot şi a ştampilei cu menţiunea "VOTAT", neaplicarea ştampilei cu menţiunea "VOTAT" sau a timbrului autocolant pe actul sau, după caz, documentul de identitate, precum şi reţinerea acestora, fără motive întemeiate, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare.
Sunt, de asemenea, contravenţii și continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum şi sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit competitor şi purtarea pe durata votării, de către membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, persoanele însărcinate cu paza sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne ori alte însemne de propagandă electorală.
În ziua votării, între orele 7.00 şi 21.00 sunt interzise comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare.
Informaţii suplimentare privind Parlamentul European şi procedura de vot pot găsite într-un "Ghid al alegătorului", pe site-ul www.roaep.ro, material realizat de Biroul de Informare al Parlamentului European în România şi Autoritatea Electorală permanentă – Centrul de studii, parteneriate şi programe pentru dezvoltarea managementului electoral.
