Mă voi duce să votez pe 25 mai pentru că nu cred că un absenteism major poate provoca dezbateri serioase și concluzii ferme în ce privește reformarea clasei politice actuale. Ba dimpotrivă, nu va deranja pe nimeni. Analiștii de serviciu vor comenta zile în șir procentul mic de votanți, vom descoperi că stăm la fel de prost ca multe alte țări europene și cu asta ce-am făcut?
Votanții de serviciu vor fi aceiași romani chinuiți, din mediul rural sau mic urban, prostiți de pomeni electorale, de recomandări auzite la biserică, sau aduși cu japca de primari la vot. Am mai văzut acest film în ultimii 20 de ani de prea multe ori ca să gîndesc altfel: de fiecare dată cînd oamenii de bun simț au făcut un pas înapoi, s-au retras, au refuzat să cauționeze prin vot sau o alegere un sistem prost și corupt, ei bine nu s-a întîmplat nimic. Sistemul a continuat să funcționeze bine-mersi iar partidele au validat în continuare persoane total nepotrivite și nepregătite pentru varii demnități.
Implicarea înseamnă în primul rînd acțiune și asta înseamnă să mergi să votezi. Curățenia de primăvară din politica romanească cred că trebuie să înceapă altfel, prin apariția unor lideri care să reformeze din interior un sistem putred, bazat pe interese și influență. Restabilirea încrederii în politică și sistemul actual nu o putem face decît noi înșine, dacă ne pasă. Asumîndu-ne însă riscuri și ieșind din zona de confort a social media sau a privitului la televizor. Tuturor celor care deplîng starea clasei politice din Romania le readuc aminte că, spre exemplu, marea majoritate a parlamentarilor sunt votați de noi, de vecini, de colegii și rudele noastre. E oglinda incapacității noastre de a genera o schimbare.
