Peste 80 de noi substanţe psihoactive au fost notificate de statele membre în 2013, România şi Grecia cunoscând o creştere bruscă a injectării, potrivit Raportului European privind situaţia drogurilor în 2014, prezentat marţi de Agenţia Naţională Antidrog (ANA), informează Mediafax.
Principalele rezultate ale analizei incluse în Raportul European privind situaţia drogurilor în 2014 evidenţiază faptul că, după ce timp de peste 30 de ani consumul de heroină, în special cel injectabil, precum şi cel de cocaină, a ocupat punctul central în Europa, în prezent "se evidenţiază tendinţe clare de declin".
Potrivit raportului, 81 de noi substanţe psihoactive au fost notificate de statele membre în anul 2013, în prezent, sistemul de avertizare timpurie monitorizând 350 de substanţe.
Dintre cele 81 de substanţe notificate în 2013, cele mai multe (29) sunt canabinoizi sintetici, în timp ce 30 de compuşi nu corespund categoriilor chimice cunoscute (inclusiv plante şi medicamente), ceea ce indică o creştere a diversităţii noilor droguri indentificate.
"Riscurile asociate consumului de SNPP (substanţe noi cu proprietăţi psihoactive, n.r.) reprezintă o îngrijorare continuă în anul 2014", se spune în raport, precizându-se că patru substanţe noi cu efecte psihoactive (un halucinogen similar LSD-ului, un opioid sintetic, un stimulant şi un drog similar ketaminei) au fost analizate din punctul de vedere al riscului în martie 2014. Aceste patru substanţe ilustrează faptul că producătorii de SNPP vizează principalele segmente ale pieţei ilicite de droguri, se mai arată în document.
Sistemul de avertizare timpurie detectează un număr crescut de medicamente şi compuşi care au uz legitim, dar care sunt totuşi vândute pe piaţa ilicită ca "droguri legale", "substanţe chimice utilizate în scop ştiinţific" sau chiar "suplimente alimentare".
Exemple în acest sens sunt pregabalin – folosit în tratarea anxietăţii, carfentanil- un opioid folosit ca anestezic pentru animale mari – şi fenazepam – vândut ca benzodiazepină "legală", substanţă utilizată în scop ştiinţific, sau ca diazepam.
Iniţiatorii raportului au constatat că originea medicamentelor nelegitime diferă. Astfel, acestea pot fi deturnate de pe piaţa reglementată sau pot fi importate din afara Uniunii Europene, fiind constatate şi cazuri în care medicamentele sunt importate en gros şi ambalate în UE, după care sunt vândute direct pe piaţa ilicită.
"Ultimul excerciţiu de monitorizare pe interent, realizat în anul 2013, a dus la identificarea a 651 de vânzători en-gros de substanţe noi cu efecte psihoactive către cetăţenii europeni. Numărul reţelelor ascunse – aşa numitele "darknets" – care vând droguri traficanţilor şi consumatorilor, este în creştere", se precizează în document.
Iniţiatorii raportului menţionează că drogul consumat cel mai frecvent în Europa rămâne canabisul. Potrivit estimărilor, aproximativ 74 de milioane de adulţi europeni, cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani, au experimentat consumul de canabis la un moment în viaţă, iar dintre aceştia – circa 20 de milioane doar în ultimul an, 15 milioane fiind tineri.
Peste 80 la sută dintre capturile înregistrate în Europa sunt de canabis. Aproximativ 7 milioane de plante de canabis au fost capturate în anul 2012, de trei ori mai mult decât cantitatea raportată cu cinci ani în urmă.
Opioidele sunt categoria de substanţe asociate cu cele mai multe riscuri în planul sănătăţii, consumul acestor substanţe, mai ales de heroină, continuând să fie responsabil pentru cea mai mare rată de morbiditate şi mortalitate asociată consumului de droguri din Europa.
"Cele mai recente estimări indică existenţa a aproximativ 1,3 milioane de consumatori problematici de opioide în Europa, respectiv aproape 0,4 la sută din populaţia adultă cu vârste între 15 şi 64 de ani, ceea ce reprezintă aproximativ unul la 250 de cetăţeni adulţi", se mai arată în raport.
Pe de altă parte, cantitatea de heroină confiscată în 2012 (cinci tone) a fost cea mai scăzută din ultimul deceniu, reprezentând doar jumătate din cantitatea confiscată în 2002 (zece tone), fiind înregistrată o scădere "relativ recentă" a infracţiunilor la regimul heroinei, atât în ceea ce priveşte posesia cât şi oferta.
În ceea ce priveşte datele privind decesele asociate consumului de droguri, în raport se menţionează faptul că supradoza continuă să fie principala cauză de deces în rândul consumatorilor, heroina şi metaboliţii săi fiind prezenţi în majoritatea supradozelor cauzatoare de decese raportate.
În 2012, au fost raportate 6.100 de decese prin supradoză.
Potrivit raportului, scăderea pe termen lung a numărului de infecţii cu HIV în Europa ar fi întreruptă ca urmare a creşterilor bruşte a injectării în Grecia şi România.
"Dacă în anul 2010 Grecia şi România depăşeau doar cu 2 la sută numărul total de infecţii recent raportate, în anul 2012 cifra a crescut la 37 la sută. În 2012 rata medie a infecţiilor recente cu HIV atribuite injectării a fost de 3,13 la un milion de persoane. (…) Au fost raportate 1.788 de noi cazuri în anul 2012, cu puţin peste numărul raportat în 2011", se precizează în document.
Totodată, a crescut şi numărul seringilor distribuite prin programe specializate de la 42,9 milioane de seringi în 2007, la 46 de milioane în 2012.
Cel puţin 1,3 milioane de europeni au beneficiat de tratament pentru consumul de droguri în anul 2012.
Raportul european privind drogurile în 2014 a fost realizat de către Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie (EMCDDA).
