Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Ticu Ciobotaru

Actualizat: 25.12.2018 - 16:37

Facerea vinului, de la artă la știință

  • România – locul 13 mondial, dar în deficit la cercetare
  • Două milioane de euro pentru cercetarea vinicolă

Ticu Ciobotaru

Actualizat: 25.12.2018 - 16:37

Se spune că producerea unui vin de calitate este o artă, pentru că un vin remarcabil presupune să fie obținută o particularitate unică, specifică fiecărei crame, prin punerea în valoare a soiurilor de struguri. Producția de vinuri înseamnă lucrări de întreținere a viei după un calendar respectat cu rigoare, tehnologii de fabricație moderne, dar nu în ultimul rând, la toate astea se adaugă și cercetarea, munca de laborator care să asigure puritatea vinului. Asemenea unui medic, un cercetător pune diagnostic și oferă rețeta atunci când un fermier se confruntă cu un agent patogen care îi afec-
tează via, când apar modificări ale ciclurilor biologice sau când dorește o îmbunătățire a procesului de vinificație.

 

România – locul 13 mondial, dar în deficit la cercetare

La acest capitol, al cercetării științifice în domeniul producției de vinuri, avem un deficit, în pofida faptului că țara noastră ocupă un loc important pe piață. Anul trecut, România era pe locul 13 în lume și pe locul 6 în Uniunea Europeană la producția de vinuri și, alături de Portugalia, Ungaria și Austria, era în eșalonul statelor europene care au înregistrat o creștere în raport cu producția din 2016. În Uniunea Europeană există o serie de laboratoare şi grupuri de cercetare recunoscute în domeniul analizei vinurilor prin metodele dezvoltate şi expertiza pe care o pun atât la dispoziţia producătorilor, cât şi consumatorilor. Cele mai importante dintre acestea sunt „Eurofins“ din Franţa, „Bundesinstitut führ Risikobewertung“ din Germania și „San Michele“ din Italia. În România încă nu există un sistem de cercetare vinicolă bine structurat care să realizeze activitate de cercetare la nivel european şi care să ofere servicii şi analize. Există trei laboratoare de încercări analitice în domeniul vinicol, la Valea Călugărească, Blaj şi Odobeşti, dar acestea sunt destinate producătorilor, pentru soluții strict comerciale, neavând în priorități cercetarea.

 

Două milioane de euro pentru cercetarea vinicolă

Un pas important pentru cercetarea vinicolă a fost făcut prin modernizarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie „Bujoru“ (SDCVV) Târgu Bujor, aflată în subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“. Înființată în 1977, stațiunea are și o suprafață de 4.000 de hectare cultivate cu viță de vie. În special după 1990 s-a confruntat cu subfinanțarea ce a afectat domeniul Cercetării. Cu utilaje din anii ´80 și laboratoare cu dotări depășite de standardele pieței vinurilor, era greu să se facă performanță. Schimbarea s-a produs la momentul în care au apărut oportunitățile de obținere a finanțărilor europene pentru cercetare și în acest domeniu. În cadrul Proiectului „Modernizarea infrastructurii de cercetare vinicolă în vederea alinierii la standardele europene“, derulat în cadrul POS Creşterea Competitivităţii Economice, au fost investite aproape 2 milioane de euro în dotarea laboratoarelor cu aparatură de ultimă oră, modernizarea fluxurilor tehnologice experimentale, dar și în reabilitarea spaţiilor de lucru pentru activităţile ştiinţifice. Din valoarea totală eligibilă a proiectului, de 8,75 milioane de lei, finanţarea europeană a fost de 7,05 milioane de lei. Spre exemplu, în laboratorul de încercări fizico-chimice au fost investite 3 milioane de lei. Au fost achiziționate echipamente performante, care pun în evidență componenţii de aromă și de culoare și toţi constituenţii principali şi secundari de importanţă organoleptică ce intră în picătura de vin supusă analizei, dar și remanenţa şi retenţia unor compuşi care apar în urma proceselor tehnologice, putându-se identifica până la nivel de microelemente toţi constituenţii din plantă sau din sol. 

 

Secretul vinului curat, monitorizarea fertilizanților

Cercetătorii de la Târgu Bujor în colaborare cu cei de la staţiunile de cercetare de la Murfatlar, Blaj, Iaşi şi Institutul de biotehnologii de la Ştefăneşti-Argeş sunt pe punctul de a finaliza un proiect naţional, derulat timp de trei ani, în care principalul obiectiv este monitorizarea metalelor grele şi a pesticidelor care ajung în vin în funcţie de tehnologiile aplicate. Este un proiect coordonat de Staţiunea de la Târgu Bujor, dar extins în mai multe plantații viticole. „În vie se folosesc fertilizanţi, în anumite zone se foloseşte apă menajeră, care are anumite probleme, se aplică şi o serie de tratamente. Am dorit să stabilim cum se reflectă toate acestea în calitatea vinului. În ultimă instanţă este vorba de a ajunge să aplicăm în vie procese tehnologice care să ne asigure un vin cât mai curat, cât mai bine structurat şi fără adjuvanţi chimici care să-i scadă calitatea“, spune dr. ing. Florin Bora, de la Stațiunea din Târgu Bujor. Dacă e să ne referim numai la aceste determinări, evident că investițiile în crearea unui sistem de cercetare științifică în domeniul producției de vinuri este o prioritate, pentru că poate aduce o consolidare a locului pe care îl ocupă România pe piața mondială a vinurilor.

 

„Amprentarea“ vinurilor, pentru garantarea provenienței

Un alt proiect important este cel privind stabilirea trasabilităţii vinurilor, o „amprentare“ a vinurilor în funcţie de zonele geografice. „E vorba de o amprentare cu rapoarte izotopice, care să arate în mod clar care este provenienţa unui anumit vin. Adică, dacă eu sunt consumator, nu mi-ar conveni să ştiu că se ia materia primă dintr-un loc, e prelucrată într-un alt loc şi apoi i se pune o etichetă nu ştiu de care“, spune cercetătorul. Proiectul este bazat pe cumularea datelor referitoare la situaţia parcelelor de vie, condiţiile pedo-climatice, date referitoare la monitorizarea strictă a tratamentelor, astfel încât să poată fi determinată ceea ce s-ar numi o tipicitate a vinurilor şi implicit, să se poată face o autentificare a lor. Şi la nivelul Uniunii Europene există preocupări pentru trasabilitatea vinurilor, există şi un sistem de etichetare, tot pentru autentificarea şi stabilirea provenienţei fiecărui vin. Prin extinderea acestui sistem de stabilire a trasabilităţii vinurilor s-ar putea ajunge la o modalitate suplimentară de protecție a consumatorilor. În acest proiect, cercetătorii de la Stațiunea din Târgu Bujor colaborează cu cei de la Universitatea de Ştiinţe Agricole, Laboratorul de Oenologie și de la staţiunile de cercetări de la Valea Călugărească, Murfatlar şi Iaşi.

 

Vinuri „de aur“

Cele mai concrete rezultate ale muncii de cercetare de la SCDVV Târgu Bujor sunt premiile obținute la concursurile naţionale şi internaţionale de vinurile produse din plantația de 4.000 ha a stațiunii. Printre miturile podgoriei de la Târgu Bujor se află „Cabernetul Sauvignon“, „Merlot“-ul, „Șarba“ și „Prințesa Covurluiului“, un riesling italian foarte dulce, medaliat cu aur la Concursul Internaţional de Vinuri de la Bucureşti, la concurenţă cu vinuri din Germania, Grecia, Moldova, Chile, Uruguay, Australia şi Noua Zeelandă. În 2017, la Concursul Internaţional de Vinuri de la Bucureşti, „Feteasca Neagră“ şi „Burgundul Mare“ din 2015 au obţinut Medalii de Argint, iar la Festivalul Internaţional al Viei şi Vinului „Bachus“ de la Focșani, soiurile „Cabernet Sauvignon“ şi „Merlot“ din 2015 au câştigat Medalii de Argint. La ediția 2018 a festivalului de la Focșani, vinurile „Burgund Mare“ din 2017 şi „Cabernet Sauvignon“ din 2017 au obţinut Medalii de Aur, iar soiurile „Fetească Neagră“ din 2017 şi „Merlot“ din 2017 au obținut Medalii de Argint. 

Since you are here

… we have a small favour to ask. More people are reading and supporting our independent, investigative reporting than ever before. And unlike many news organisations, we have chosen an approach that allows us to keep our journalism accessible to all, regardless of where they live or what they can afford. Romania Libera is editorially independent, meaning we set our own agenda. Our journalism is free from commercial bias and not influenced by billionaire owners, politicians or shareholders. No one edits our editor. No one steers our opinion. This is important as it enables us to give a voice to those less heard, challenge the powerful and hold them to account. It’s what makes us different to so many others in the media, at a time when factual, honest reporting is critical. Every contribution we receive from readers like you, big or small, goes directly into funding our journalism. This support enables us to keep working as we do – but we must maintain and build on it for every year to come. Support The Romania Libera from as little as €1 – and it only takes a minute. Thank you.

Subscribe Romania Libera weekly
Subscribe Romania Libera essential new magazine
An alternative to breaking news
Subscribe Romania Libera essential new magazine