Sâmbătă, de la ora 18.00, pe postul PRO TV se va difuza în premieră filmul documentar „Maria – Inima României“, realizat de John Florescu și echipa sa de la Chainsaw Europe, în semn de respect pentru contribuția pe care Regina Maria a avut-o la Marea Unire şi la recunoaşterea actului istoric de către Marile Puteri. Producţia de televiziune este în varianta scurtă, de 41 de minute. Marţi seară, la Ateneul Român, avanpremiera a făcut, cum se zice, sală plină. John Florescu, fiu de mare istoric plecat în exil, a fost ovaţionat minute în şir.
Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei, a prezentat-o pe eroina filmului drept singurul personaj care a reuşit să concentreze energiile acestui popor: „1918 – acea corolă de minuni a României – şi din graţia Reginei Maria“.
John Florescu, producătorul filmului, a arătat spre locul unde sunt pictaţi pe pereţi Mihai Viteazul şi Regina Maria, îngemănaţi simbolic. Spotul de lumină a scos în evidenţă figurile marilor unionişti.
Am vorbit cu John Florescu, fiul unui mare istoric român, Radu Florescu, în biroul său de la sediul firmei de producţie a filmului.
RL: Din ce unghi aţi privit-o pe Regina Maria?
John Florescu: Mulţi români încă nu cunosc rolul Reginei Maria în realizarea Marii Uniri. Am vrut doar să o ridic la nivelul meritelor sale şi să-i pun în lumină spiritul şi viziunea. N-am căutat decât să-i înalţ prestigiul.
Ce aduce nou documentarul „Maria – Inima României“?
Am reuşit printr-o colaborare cu o prestigioasă casă de producţie din Franţa să colorez figurile soldaţilor, a Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria. Sunt primele imagini color ale Primului Război Mondial.
Cum aţi documentat filmul?
La baza scenariului a stat cartea „Ultima romantică. Viaţa Reginei Maria a României“, a scriitoarei Hannah Pakula, în care sunt descrise cu lux de amănunte toate detaliile vieţii sale, dar şi legăturile cu somităţile vremii.
În plus?
Arhivele bibliotecilor americane, unele imagini apărând în premieră mondială. Sunt mii de poze nedescoperite încă. Dar şi filme alb-negru despre vizita sa în SUA, mai puţin decât în Franţa. În total, 14 arhive au fost consultate.
Ce v-a marcat cel mai mult în timpul strângerii „probelor“?
Faptul că Ion I.C. Brătianu, preşedintele Consiliului de Miniştri de atunci, a spus că „Regina Maria a reuşit în trei zile ce n-a reuşit el în şase săptămâni“.
Ce v-a inspirat în megaproducţia cinematografică?
În primul rând, mesajul tatălui meu pe patul de moarte, înconjurat de copii şi de nepoţi: „Aveţi grijă de România!“.
Ce e nou în documentar despre Regina Maria?
Puţină lume cunoaşte personajul la dimensiunea reală a faptelor sale. Lumea ştie că a îngrijit soldaţi pe front, dar personalitatea sa e mult mai amplă, mai prestigioasă, mai încărcată de viziune pentru poporul român şi ţara sa.
Mesajul cel mai de efect?
Când a plecat Regina la Paris: „România avea nevoie de o faţă acolo, am decis să fiu eu faţa“.
Cum a reuşit să-i convingă pe marii şefi de stat să recunoască Marea Unire?
Prin şarm şi spirit războinic. A ştiut cât de mult să apese pe pedală.
Ce nu apare în film?
Modul cum l-a sedus pe colonelul House, chief-of-staff al preşedintelui american Woodrow Wilson, aflat într-o grea suferinţă. Puţină lume ştie că preşedintele a suferit, la Paris, o serie de atacuri vasculare cerebrale. Moment în care Regina Maria a ştiut cum să exploateze puterea colonelului.
Cel mai tensionat moment al istoriei de atunci?
Modul cum l-a înfruntat pe Woodrow Wilson de două ori. Convins de Regina Maria, colonelul House a decis să o susţină în faţa şefului de stat american.
Cum era văzută Regina în SUA?
Ca un businessman. I se spunea „Business Queen“.
Legenda spune că, odată instalată la Hotelul Ritz, i-ar fi trimis un bileţel lui Clemenceau în care scria: „De când un leu trebuie să invite un tigru la masă?“. În seara respectivă l-a convins. E prins în documentar momentul?
Nu. Nici nu ştiam despre acest aspect. Dar ştiu că a uzitat de şarmul ei şi a cunoscut cum se relaţionează eficient cu presa.
Decorul, spaţiul, timpul?
Atâtea flori a primit la hotel a doua zi încât a trebuit să fie aduse vaze de la alte hoteluri, vă imaginaţi?
Cel mai elocvent?
Modul cum a ieşit la cumpărături. O strategie de marketing al imaginii.
Alte puncte tari ale Reginei Maria?
Modul cum îi înfrunta cordial şi cum îi ameninţa jovial cu expansiunea bolşevismului.
Ce aţi urmărit prin această producţie editorială?
Obiectivul meu a fost să reevaluez personalitatea Reginei Maria. Să o prezint, în cadrul firesc al lucrurilor, noilor generaţii în căutare de modele eroice. Iată eroul! – mi-am spus. Nu în ultimul rând, am vrut să fac o poveste pentru toată lumea.
Ce nu ştiu românii astăzi?
De ce mare prestigiu s-a bucurat România în trecut.
Ce idee vă mai vine?
Aş recomanda tinerilor să pună imaginea ei în header, acum, de Centenar, iar Banca Naţională a României să tipărească o bancnotă cu figura ei emblematică.
Câte ore de interviuri aţi realizat pe peliculă?
30 de ore, pe mai multe continente. Am consultat peste 700 de pagini de documente de arhivă.
De ce se intitulează filmul „Maria – Inima României“?
Idei au fost multe: „Femeia care a salvat România“, „De la război la unire“ etc. În final, am mers pe varianta emoţională.
Cel mai impresionant text al Reginei?
Testamentul, fireşte.
Ce v-aţi propus?
Suntem o ţară fără eroi. Regina Maria este unul dintre marii eroi ai neamului.
În final?
Aş vrea să mulţumesc lui Horia Ciorcilă, directorul Băncii Transilvania, cel care a susţinut financiar proiectul, şi istoricului Matei Cazacu, directorul executiv; şi, fireşte, lui Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române.
