Comisia Europeană a prezentat o propunere de repartizare între statele membre ale UE a refugiaţilor, iar România ar urma să găzduiască 6.351 de imigranţi dintr-un total de 160.000 sosiţi deja în Grecia, Italia şi Ungaria. Sistemul Dublin, caduc.
La Strasbourg, în discursul său „asupra stării Uniunii“, Jean-Claude Juncker a cerut ţărilor UE să accepte planul de repartizare a 160.000 de refugiaţi şi a propus un mecanism permanent pentru relocalizarea celor care cer azil.
Şeful Comisiei Europene a recunoscut că numărul persoanelor care sosesc în Europa este „înfricoşător“ pentru unii, dar a declarat: „Nu este momentul pentru frică“ şi a cerut europenilor să dea dovadă de îndrăzneală şi solidaritate în repartizarea imediată a 160.000 de refugiaţi în UE, propuneri care sunt departe de a face unanimitate. Juncker a cerut ca statele membre să acţioneze concertat pentru a face faţă celei mai grave crize de refugiaţi de după al doilea război mondial şi să accepte planul Comisiei pentru primirea celor refugiaţi din calea războiului şi a terorii. Juncker a subliniat că UE a trebuit să gestioneze criza refugiaţilor pentru că nu avea alternativă. „În ultimele săptămâni au fost prea multe acuzaţii din partea unor state contra altora că nu fac destul, acuzaţii că Bruxelles-ul
nu îşi face munca. Putem să fim cu toţii nervoşi în acest joc de blam, dar cui i-ar folosi“. Juncker, la ale cărui propuneri unele guverne se opun, a promis şi îmbunătăţirea gestionării frontierelor exterioare ale UE, întărirea agenţiei Frontex şi luarea de măsuri pentru crearea sistemului pazei de coastă şi pazei frontierelor europene.
Pentru relocalizarea urgentă a 160.000 de doritori de azil sosiţi în Italia, Grecia şi Ungaria, Bruxelles-ul propune, de fapt, modificarea aşa-numitului sistem de la Dublin, devenit caduc, printre ale cărui reguli este şi cea că persoanele cer azil în primul stat UE în care intră, ceea ce a condus la tensiuni în ţările din prima linie, în special Grecia şi Ungaria. De asemenea, Juncker a reînnoit o propunere vizând revederea sistemului prin care muncitorii pot cere să migreze spre UE, răspunzând preocupărilor asupra unui continent îmbătrânit care are nevoie să atragă noi persoane.
Căutând să convingă UE să depăşească diviziunile, Juncker a făcut apel la marile valori ale proiectului european. „Este timpul să se dea dovadă de umanitate şi de demnitate“, a declarat el în faţa deputaţilor reuniţi în hemiciclul Parlamentului Europan la Strasbourg subliniind că „avem mijloace să îi ajutăm pe cei ce fug de război“. În mod special a cerut ca religia refugiaţilor, veniţi din ţări majoritar musulmane, să nu fie un criteriu de alegere, ştiut fiind că în unele ţări aleşii au declarat că nu vor primi decât creştini.
Fisuri europene
Pachetul de propuneri al Comisiei este susceptibil să provoace un dezacord între statele membre ale UE şi între liderii naţionali şi guvernamentali din UE.
Cancelarul german, Angela Merkel, al cărui guvern a anunţat preluarea celui mai mare număr de refugiaţi, a cerut partenerilor săi europeni să deschidă larg porţile zecilor de mii de refugiaţi care sunt la graniţele Europei. Ea a estimat că propunerea Comisiei Europene nu poate fi decât „un prim pas“, şi a făcut apel liderilor ţărilor sărace din Est să-şi dovedească solidaritatea şi a avertizat că sistemul Schengen al frontierelor deschise de care beneficiază este ameninţat de mişcările haotice ale imigranţilor prin UE. Cancelarul german a precizat că doreşte o repartizare „coercitivă“ a refugiaţilor, cu riscul de a îgrămădi serios cei mai reticenţi dintre partenerii săi europeni.
La rândul său, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a cerut liderilor europeni să fie solidari cu refugiaţii, care au dreptul să caute azil fără nici o urmă de discriminare. La 30 septembrie, va organiza la ONU o reuniune asupra acestui dosar. Casa Albă, criticată pentru lipsa de reacţie faţă de criza refugiaţilor sirieni, a declarat că are în vedere noi măsuri de răspuns.
Decizii, pe 14 septembrie
Textul legislativ şi propunerea de relocalizare de urgenţă vor fi dezbătute luni, 14 septembrie, la Bruxelles, în cadrul unui Consiliu extraordinar al miniştrilor de Interne.
O reuniune decisivă cerută de Paris şi Berlin şi care se anunţă deja crucială pentru testarea reală a solidarităţii între cele 28 de state membre ale UE. Potrivit textului Comisiei, mecanismul nu va putea fi activat decât în condiţii „stricte“. Când o ţară face faţă „unei presiuni extreme“ la „cereri de azil disproporţionate“ în raport cu capacităţile sale şi de acest mecanism nu vor putea beneficia decât persoanele „aflate în nevoie de protecţie internaţională“. Comisia va evalua situaţia, va determina numărul de doritori de azil de relocalizat din această ţară şi va fixa durata acestei proceduri de urgenţă.
Odată procedura de urgenţă aprobată de Bruxelles, ţările implicate vor trebui să determine numărul de azilanţi ce trebuie relocalizaţi. Statele sunt solicitate să anunţe Comisiei capacităţile lor de primire şi un colegiu european va fixa numărul doritorilor de azil înainte de a fi trimişi în fiecare ţară de primire.
Criteriile de repartizare vor lua în cont PIB-ul, numărul de locuitori, rata şomajului şi numărul de refugiaţi sosiţi în cursul ultimelor şase luni.
Vor fi analizate situaţiile specifice, ca cea din Polonia, care înregistrează în prezent un mare număr de refugiaţi ucraineni. Este prevăzută şi o clauză de excepţie, dar ţările care nu doresc sau nu pot să participe la mecanismul de solidaritate trebuie să se justifice, iar Comisia îşi rezervă dreptul să le refuze argumentele. Excepţia nu va putea depăşi 12 luni.
Un stat exceptat va plăti o compensaţie financiară la bugetul UE (la Fondul pentru azil, migraţie şi integrare) echivalent cu 0,002% din PIB-ul ţării în cauză.
Consilierul președintelui Klaus Iohannis: „Poziţia noastră e clară: cote voluntare, nu obligatorii“
Comisia Europeană propune României să găzduiască 6.351 de migranţi, dintr-un total de 160.000 sosiţi în Grecia, Italia şi Ungaria. Cifra avansată de către Bruxelles este mult mai mare față de cea anunțată de președintele Klaus Iohannis. Bucureştiul merge pe varianta cotei voluntare și a anunțat că România poate primi cel mult 1.785 de refugiați.
Comisia Europeană (CE) a prezentat, ieri, o propunere de repartizare între statele membre ale Uniunii Europene a 120.000 de migranţi sosiţi în Italia (15.600), Grecia (50.400) şi Ungaria (54.000). Pe moment, din cota stabilită de UE, spre România ar urma să fie direcţionaţi 4.646 de migranţi, 604 fiind acum găzduiţi de Italia, 1.951 de Grecia şi 2.091 de Ungaria.
Schema de repartizare are la bază o cotă obligatorie care s-a stabilit ţinând cont de criterii precum populaţia ţării, Produsul Intern Brut, numărul de cereri de azil din trecut şi rata şomajului. În replică, Administrația prezidențială a anunțat că România va merge pe varianta cotelor voluntare, nu pe cele obligatorii, și a avansat o cifră mult mai mică. România este dispusă să găzduiască numai 1.785 de refugiați.
„Poziţia noastră e clară, nu ne-am modificat poziţia. Noi considerăm că în continuare trebuie să se meargă pe cote voluntare, nu cote obligatorii, şi că în momentul de faţă noi am făcut oferta cu privire la relocare de migranţi în România conform capacităţii pe care o avem de a primi şi de a integra migranţi“, a declarat ieri consilierul prezidențial Leonard Orban, pentru Mediafax.
Orban a reiterat astfel poziţia exprimată duminică de şeful statului.
„UE se străduiește de mult, încă din 1999, să aibă un sistem de azil și imigrație comun; nu a reușit, iar criza actuală o dovedește din plin și, în mod paradoxal, este butonul de urgență care obligă la găsirea unui acord pe această temă. Vedem însă că nu este simplu. Apelul la solidaritate al Germaniei este întâmpinat cu ostilitate de estici, explicit de Ungaria, Cehia și Polonia. România a avut și are o poziție echilibrată, care dovedește că înțelege nevoia de solidaritate. În mod paradoxal, România a fost într-o poziție protejată tocmai pentru că nu este în Schengen. Referitor la cotele pentru refugiați, nevoile UE sunt mari acum. E obligatoriu să se împartă povara ajutorării acestor oameni între statele membre. Pe de altă parte, este la fel de firesc ca statele să aibă priorități de securitate și să știe cu precizie cât pot acomoda la acest moment“, a explicat pentru RL expertul pe migrație Claudia Postelnicescu.
În România, migranții sunt doar în trecere
În acest context, șeful misiunii din România a Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), Mircea Mocanu, a declarat, citat de Mediafax, că nu crede că va fi necesară activarea unor spaţii suplimentare de cazare în România pentru migranți, deoarece aceștia caută să se instaleze într-o țară Schengen și vor fi doar în trecere în România. „Activarea nu cred că va fi utilă, pentru că nu vin sau, dacă vin, sunt doar în trecere. Toţi îşi doresc în Schengen. În plus, mulţi dintre ei au familii în Germania“, a explicat el.
În opinia sa, salariile mici constituie un alt motiv pentru care refugiaţii nu îşi doresc să ajungă în România, în condițiile în care un salariu într-o spălătorie sau într-o pizzerie/restaurant este undeva la 1.500 de lei, în timp ce în Germania ajunge la 1.500 de euro.
„Toate statele vor negocia cifra migraților pe care îi vor găzdui. Și ca în orice situație de poziții morale, viziuni ale mecanismelor fundamentale ale UE, dar și „horse trading“ și „log rolling“. Genul clasic în care subiecte care nu sunt legate sunt incluse în negocieri. Chestiunea Schengen este însă legitim legată de acest subiect și includerea ei în negocierile politice este perfect logică. Dar pe termen mediu, această criză deschide perspective serioase pentru alte dosare: politica de vecinătate, politica externă și de securitate, chiar politica energetică“, a comentat pentru RL expertul în politici internaționale, Andrei Țârnea.
Expresiile „log rolling“ și „horse trading“ sunt folosite pentru a explica nogocierile și schimburile de favoruri care au loc între statele UE, pentru ca anumite inițiative să treacă sau nu, în funcție de interese particulare ale lor. Țârnea susține că abordarea Uniunii Europene trebuie să fie echilibrată, între ce este necesar din punct de vedere umanitar și ce este posibil din punct de vedere juridic.
Implicarea autorităţilor locale
Migranţii care ajung în România pot sta în centrele de recepţie şase luni, cu posibilitatea de prelungire cu încă cel mult şase luni, dar după ce au primit forma de protecţie ei părăsesc centrele şi sunt direcţionaţi către o autoritate locală, fie unde au prieteni sau rude, fie aleatoriu, scrie Mediafax.
Mircea Mocanu a precizat că OIM încurajează autorităţile locale să contacteze organizația pentru a primi gratuit consiliere din partea experţilor în ceea ce priveşte provocările cu care s-ar putea cofrunta.
„După ce va fi aprobată cererea, refugiatul este repartizat unei localităţi, iar primăria de acolo va trebui să se ocupe de el pentru a-i găsi un loc de muncă, pentru a-i înscrie copiii la şcoală. Practic, el va fi preluat de asistenţa socială de acolo, iar localitatea primeşte asistenţă specializată prin organizaţiile de profil din România. Deci autoritatea locală trebuie să le asigure servicii ca pentru orice alt asistat social, iar celelalte servicii specifice sunt puse la dispoziţie prin proiecte europene implementate de organizaţii neguvernamentale“, a mai spus Mircea Mocanu.
Acesta a mai subliniat că dacă România poate primi în jur de 1.700 de persoane, iar o familie are trei sau patru membri, asta înseamnă că ar fi vorba de aproximativ 500 de familii, care însă nu vor ajunge în acelaşi timp în România. În plus, ar fi vorba de aproximativ zece familii pe judeţ, deci impactul nu este chiar atât de mare.
„Poziţia noastră e clară, nu ne-am modificat poziţia. Noi considerăm că în continuare trebuie să se meargă pe cote voluntare, nu cote obligatorii, şi că în momentul de faţă noi am făcut oferta cu privire la relocare de migranţi în România conform capacităţii pe care o avem de a primi şi de a integra migranţi.“ Leonard Orban, consilier prezidenţial
