* HARGHITA
Subprefectul judeţului Harghita, Petres Sandor, a declarat luni, la ceremonialul dedicat Zilei Imnului României, că imnul este parte a idealurilor şi identităţii poporului român şi reprezintă un îndemn de a menţine starea de veghe necesară păstrării demnităţii naţionale, spiritului de sacrificiu şi solidarităţii civice.
Petres Sandor a vorbit despre istoria imnurilor naţionale şi a Imnului României şi a reamintit că „Deşteaptă-te, române!” a fost interpretat, pentru prima dată, în contextul efervescenţei revoluţionare ce cuprinsese, în 1848, întreaga Europă, devenind un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei.
„Efectul său asupra stării de spirit a maselor a fost principalul motiv pentru care a fost interzis în timpul regimului comunist, intonarea sau fredonarea lui fiind pedepsită cu ani grei de închisoare. (…) Valoarea sa simbolică se păstrează şi astăzi, fiind un permanent îndemn adresat cetăţenilor României de a menţine starea de veghe necesară păstrării demnităţii naţionale, spiritului de sacrificiu şi solidarităţii civice. Împreună cu drapelul şi stema, imnul este parte a valorilor, a idealurilor şi identităţii poporului român, reprezintă trecutul, prezentul şi viitorul acestei ţări. Fie ca bunul Dumnezeu să ne dea sănătate, putere şi înţelepciune pentru ca, fiecare la locul nostru, prin acţiunile şi viaţa noastră, să contribuim la dăinuirea peste veacuri a imnurilor pe care le cântăm, începând cu imnul României şi terminând cu Simfonia a IX-a de Beethoven, imnul Europei Unite”, a spus subprefectul Petres Sandor, în discursul rostit la ceremonialul care a avut loc la monumentul Ostaşului Român Necunoscut din centrul municipiului Miercurea Ciuc.
Manifestarea a mai cuprins, pe lângă intonarea imnului naţional, o slujbă religioasă şi defilarea Gărzii de Onoare.
La ceremonialul de la Miercurea Ciuc a participat un număr redus de persoane, majoritatea celor prezenţi fiind reprezentanţi ai instituţiilor publice şi structurilor militare.
* SATU MARE
Autorităţile din judeţul Satu Mare au ţinut, luni, în cadrul manifestărilor dedicate Zilei Imnului Naţional, un moment de reculegere pentru cele două victime din Caracal, la propunerea prefectului Darius Filip.
Manifestările din Piaţa 25 Octombrie au început cu sosirea prefectului, salutul Gărzii de Onoare, după care un sobor de preoţi, condus de către arhiereul vicar al Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului. Timotei Sătmăreanul, a oficiat o scurtă slujbă religioasă.
În loc de cuvânt oficial, prefectul Darius Filip le-a solicitat celor prezenţi să ţină împreună un moment de reculegere pentru victimele de la Caracal.
În încheiere, artistul sătmărean Marian Buzilă a cântat Imnul de stat al României, după care a avut loc defilarea Gărzii de Onoare, formată din reprezentanţii structurilor MApN şi MAI.
* IAŞI
Un ceremonial militar şi religios a fost oficiat, luni, în Piaţa Tricolorului din Iaşi, pentru a celebra Ziua Imnului Naţional, în timpul manifestărilor fiind intonate şi cele şase imnuri pe care ţara noastră le-a avut de-a lungul anilor.
La eveniment au fost prezenţi reprezentanţi ai Garnizoanei, Prefecturii, Consiliului Judeţean şi Primăriei Iaşi.
În timpul discursului său, prefectul judeţului Iaşi, Marian Şerbescu, a reamintit celor prezenţi că Ziua Imnului Naţional a fost stabilită ca fiind data de 29 iulie prin legea 99 din 1998, pentru a marca momentul în care „Deşteaptă-te române” a fost cântat pentru prima oară în timpul Revoluţiei paşoptiste (1848).
„Prin versurile poeziei sale, ‘Un răsunet’, Andrei Mureşanu a intrat pentru eternitate în istorie şi în inimile românilor. Niciun alt cântec nu a fost cântat de-a lungul istoriei mai mult decât ‘Deşteaptă-te, române!’, i-a însoţit pe români la bine şi la greu, la bucurie şi la durere prinzând rădăcini adânci în sufletul poporului nostru. Interzis în perioada comunistă, ‘Deşteaptă-te, române!’ s-a auzit totuşi din nou pe străzile Braşovului în 1987, şi după doi ani, în 1989, în întreaga ţară. (…) Imnul şi drapelul sunt simbolurile cele mai sfinte ale românilor. Oriunde ne-am afla în lume trăim cu drapelul în suflet şi imnul pe buze”, a spus Şerbescu.
La rândul său, locţiitorul Garnizoanei Iaşi, colonelul Ionel Lucian Sandu, a subliniat că îndemnurile versurile imnului naţional îndeamnă la responsabilitate, recunoştinţă şi credinţă.
„Responsabilitate pentru acţiunile noastre de zi cu zi prin modul în care reuşim să devenim exemple în societate pentru semenii noştri. Recunoştinţă pentru strămoşii noştri care s-au jertfit şi au dăruit toată priceperea până la sacrificiul suprem pentru ca noi astăzi să putem fi liberi într-un spaţiu românesc bine determinat. Credinţa strămoşească fără de care nu am avea un scop bine definit în această viaţă pământească”, a spus Ionel Lucian Sandu.
În continuarea manifestărilor Fanfara Militară a Garnizoanei Iaşi şi Corul Marii Uniri al Ateneului Naţional Iaşi au intonat cele şase imnuri pe care ţara noastră le-a avut de-a lungul timpului.
Ceremonia s-a încheiat cu defilarea Lupilor Negri de la Brigada 15 Mecanizată Podu Înalt, militarilor de ISU „Mihail Grigore Sturza” şi agenţilor Inspectoratului Teritorial Iaşi al Poliţiei de Frontieră.
* BIHOR
Imnul Naţional al României a fost interpretat luni, la Oradea, de un cvartet de coarde şi o tânără solistă de muzică populară, în cadrul festivităţii organizate de Ziua Imnului.
Evenimentul a avut loc în faţa Primăriei municipiului Oradea, în prezenţa unor reprezentanţi ai instituţiilor publice, culturale şi religioase, împreună cu detaşamentul de onoare.
„Îndemnul ‘Deşteaptă-te, române!’ ne duce cu gândul la toate generaţiile care au construit statul român şi la dificultăţile prin care acestea au trecut, exprimând în mod direct sentimente de dragoste şi admiraţie pentru popor, mândrie patriotică şi respect pentru eroii neamului nostru,” a spus prefectul judeţului Bihor, Ioan Mihaiu.
Profesorul universitar Mircea Brie a vorbit despre semnificaţia evenimentului şi despre istoria acestui imn.
„Ne dorim ca acest imn să păstreze semnificaţia şi simbolistica naţională şi patriotică aşa cum este ea, cea reală. Sunt mulţi cei care azi ar spune că este un imn al războiului. Fals. Acest imn este al dialogului, al deşteptării tuturor în a construi o societate mai bună, un stat liber. Este un imn al libertăţii, al unităţii, al dialogului cu celelalte naţiuni cu care trăim alături. Este un imn care ne îndeamnă să trăim în pace, care îi îndeamnă pe români să se deştepte în a apăra dreptatea, libertatea, democraţia, valorile umane”, a afirmat Mircea Brie.
Cvartetul Espressione a mai interpretat alte două cântece patriotice, „Pe-al nostru steag” şi „Pui de lei”, foste imnuri naţionale.
Manifestarea, organizată de Prefectura Bihor, Consiliul Judeţean, Primăria Oradea şi structurile din sistemul naţional de apărare, s-a încheiat cu defilarea Detaşamentului de Onoare şi onorul Fanfarei Militare.
* GIURGIU
O slujbă de rugă şi închinare pentru poporul român a avut loc, luni, în Piaţa Tricolorului din municipiul Giurgiu pentru a marca Ziua Imnului.
Peste 20 de jandarmi au participat la manifestările organizate în municipiul Giurgiu cu prilejul sărbătoririi Zilei Imnului Naţional. Activităţile au început la sediul inspectoratului Judeţean de Jandarmi Giurgiu cu arborarea drapelului naţional pe catarg şi intonarea Imnului de Stat şi au continuat în Piaţa Tricolorului din centrul municipiului Giurgiu.
Alocuţiunile de deschidere privind semnificaţia evenimentului şi a simbolisticii versurilor Imnului Naţional au fost urmate de intonarea Imnului „Deşteaptă-te, române!” de către Orchestra Valahia a Centrului Cultural „Ion Vinea”.
Jandarmii au participat la ceremonial cu un pluton pentru defilare şi Garda Drapelului de Luptă.
* CARAŞ-SEVERIN
Ziua Imnului Naţional a fost marcată, luni, la Reşiţa, printr-un ceremonial religios şi militar, desfăşurat la Monumentul Eroilor din Parcul Tricolorului, la care a participat puţină lume.
Ceremonialul dedicat Zilei Imnului Naţional a debutat cu prezentarea salutului drapelului de luptă. A urmat o slujbă religioasă, prezentarea istoricului acestui simbol naţional şi mesajul Instituţiei Prefectului, precum şi intonarea Imnului Naţional al României.
Preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Silviu Hurduzeu, a declarat că respectarea simbolurilor naţionale sunt obligaţii de bază ale fiecărui cetăţean.
„Imnul de Stat al României, drapelul, stema şi sigiliul sunt considerate simboluri naţionale, pe care trebuie să le respectăm ca atare. Avem obligaţia să lăsăm moştenire celor care ne urmează, atât respectul pentru un trecut ce trebuie cunoscut, cât şi dragostea pentru simbolurile existenţei noastre, aşa cum este şi cel pe care îl sărbătorim acum”, a afirmat Silviu Hurduzeu.
La finalul manifestării, cei prezenţi au asistat la defilarea Gărzii de Onoare.
* DÂMBOVIŢA
Ziua Imnului Naţional a fost sărbătorită, luni, la Târgovişte, într-un cadru solemn, la manifestare fiind prezente oficialităţi, reprezentanţi ai instituţiilor deconcentrate, oameni politici, localnici.
Acţiunea a avut loc în Piaţa Mihai Viteazu din municipiu.
„Aşa cum doinele sunt expresia celor mai profunde trăiri ale românilor, Imnul Naţional strânge în versurile sale un mănunchi de istorie şi un mesaj mobilizator pentru români, care i-a unit dintotdeauna, în momentele de cumpănă ale existenţei lor. Sunt onorat să mă aflu astăzi, aici, pentru a cinsti şi a mă bucura împreună cu dumneavoastră de această mare sărbătoare – Ziua Imnului Naţional, care are în centrul său unul dintre simbolurile fundamentale ale statalităţii, independenţei, suveranităţii şi unităţii naţionale – „Deşteaptă-te, române!”, cântec solemn pe care i-l datorăm lui Andrei Mureşanu”, a spus preşedintele CJ Dâmboviţa, Alexandru Oprea.
Manifestările au debutat şi s-au terminat cu intonarea Imnului de Stat. La finalul evenimentului, Garda de Onoare a Garnizoanei Târgovişte a defilat în aplauzele celor prezenţi.
* ARAD
Ziua Imnului Naţional al României a fost sărbătorită şi la Arad, printr-un ceremonial desfăşurat pe platoul din faţa Palatului Administrativ.
Prefectul judeţului, Florentina Horgea, a salutat drapelul de luptă al Batalionului 191 de Infanterie Colonel „Radu Golescu” şi a primit onorul Gărzii de Onoare a batalionului.
A urmat un ceremonial religios de binecuvântare şi rugăciune, oficiat de arhiepiscopul Aradului, Timotei Seviciu, împreună cu un sobor de preoţi şi preotul militar al Garnizoanei Arad.
Însemnătatea zilei a fost evidenţiată prin discursuri susţinute de către prefect şi de un reprezentant al Muzeului Judeţean Arad, iar la finalul evenimentului toţi participanţii au intonat „Deşteaptă-te, române!”.
„Ziua Imnului este o sărbătoare importantă, care marchează unul din simbolurile noastre naţionale cele mai puternice, care ne dă identitate şi unicitate între celelalte state ale lumii”, a spus prefectul Florentina Horgea.
* HUNEDOARA
Peste o sută de persoane au fost prezente, luni, în Piaţa Tricolorului din Deva, unde a fost marcată Ziua Imnului Naţional, prilej cu care a fost relevată însemnătatea acestui moment în istoria poporului român.
„La ora actuală, Imnul este suma eforturilor noastre de a avea o ţară întreagă, puternică şi prosperă în Europa. Este unul dintre simbolurile trăiniciei noastre pe aceste meleaguri, este simbolul luptei pentru independenţă, pentru recunoaşterea poporului român ca popor de sine stătător, liber şi neatârnat”, a arătat vicepreşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara, Daniel Andronache, în mesajul transmis celor prezenţi.
La manifestare au fost prezente autorităţi locale şi judeţene, parlamentari, reprezentanţi ai instituţiilor deconcentrate ale statului.
În finalul ceremoniei a fost organizată o defilare a militarilor prezenţi.
* MARAMUREŞ
Fiecare naţiune şi-a stabilit şi declarat prin lege un Imn Naţional, o melodie reprezentativă care înglobează un patrimoniu sau are o semnificaţie deosebită din punct de vedere cultural, cântec care este asumat colectiv de către cetăţeni, a spus, luni, prefectul judeţului Maramureş, Vasile Moldovan, prezent la Ziua Imnului Naţional, marcată în municipiul Baia Mare.
„Diversele moduri în care un cântec este promovat la nivel de Imn Naţional reflectă exprimarea modului de gândire a unui popor, dar în acelaşi timp reprezintă şi identitatea proprie a statului. A fi patrioţi, a fi uniţi în cuget şi simţiri nu reprezintă neapărat o continuitate, ci mai degrabă o reacţie de existenţă adevărată a unui neam, un consens şi un întreg care exprimă identitatea noastră. Imnul Naţional al României reprezintă legătura cu trecutul, cu valorile şi principiile fundamentale, un simbol al expresiei naţionale care se identifică cu spiritul poporului”, a spus Vasile Moldovan.
Acesta a mai arătat că a ascultat imnul ţării în diverse momente şi a trăit un moment de mândrie.
„Am ascultat şi ascultăm cu profundă emoţie intonarea la marile ceremoniale în Anul Centenarului Marii Uniri, la preluarea de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, la competiţiile sportive, la diferitele evenimente unde de fiecare dată, cu solemnitatea cuvenită, ne aduce în suflet sentimente de mândrie, de ataşament şi devotament faţă de ţară, de solidaritate şi unitate naţională (…) Fie ca astăzi, la moment de sărbătoare, gândurile profunde şi sentimentele umaniste care emană din acordurile şi versurile Imnului Naţional al României să ne facă să privim cu mândrie în sufletele noastre, să ne bucurăm că suntem cetăţeni români, că suntem cetăţeni europeni”‘, a mai spus prefectul.
La evenimentul care a avut loc în faţa Prefecturii Maramureş au participat reprezentanţi ai administraţiei locale şi ai altor instituţii.
* BOTOŞANI
Toate cele şase imnuri ale României, din 1862 şi până în prezent, au fost intonate, luni, în cadrul unui ceremonial organizat la Botoşani de Ziua Imnului Naţional.
Instrumentiştii Muzicii Militare a Brigăzii 15 Mecanizată „Podu Înalt” Iaşi şi un cor mixt de elevi din Botoşani au interpretat „Marş triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnitor” (1862-1884), „Trăiască Regele” (1884-1948), „Zdrobite cătuşe” (1948-1953), „Te slăvim, Românie!” (1953-1977), „Trei culori” (1977-1989) şi „Deşteaptă-te, române!” (1989-prezent). Istoricul fiecăruia dintre imnuri a fost prezentat, de asemenea, public, de elevi de la mai multe unităţi de învăţământ din Botoşani.
Evenimentul a fost organizat de Instituţia Prefectului şi Garnizoana Botoşani, la el asistând, alături de militari, parlamentari şi reprezentanţi ai administraţiei judeţene, un public numeros. Ceremonialul s-a încheiat cu defilarea gărzii de onoare, în aplauzele celor prezenţi.
* SĂLAJ
Interpretarea plină de sensibilitatea a Imnului Naţional de către o tânără soprană a fost „pata de culoare” a manifestărilor organizate de autorităţi luni, la Zalău, pentru marcarea Zilei Imnului Naţional.
„‘Deşteaptă-te, române!’ este melodia care ne umezeşte ochii şi ne dă măsura identităţii naţionale atunci când îl ascultăm, atât la momentele oficiale, precum cel de azi, cât şi la alte momente, precum victoriile sportivilor români în competiţiile internaţionale. Este o datorie de suflet a noastră, a tuturor, să cinstim şi să cultivăm în conştiinţa tinerelor generaţii valorile identitare şi morale simbolizate în versurile mobilizatoare ale poemului lui Andrei Mureşanu, păstrând viu respectul pentru simbolurile naţionale ale României”, a declarat subprefectul Alexandru Vegh, la festivitatea de marcare a Zilei Imnului Naţional, de la Zalău.
Festivitatea de luni a debutat cu trecerea în revistă a gărzii, realizată de subprefectul Alexandru Vegh şi comandantull Centrului Militar Judeţean Sălaj, Florin Brescanu, urmată de un ceremonial religios. Mai apoi, cercetătorul ştiinţific Marin Pop a prezentat câteva date despre istoria imnului naţional.
Pe acordurile Fanfarei Promenada a Casei Municipale de Cultură Zalău, tânăra soprană Mădălina-Maria Colcer a încântat asistenţa, cu o interpretare plină de sensibilitatea a Imnului Naţional.
Pe parcursul derulării evenimentului, un reprezentant al Instituţiei Prefectului Sălaj a distribuit cetăţenilor prezenţi un „fluturaş” realizat de Asociaţia Naţională Cultul Eroilor – filiala Sălaj, cu versurile imnului şi câteva aspecte de ştiut despre acest simbol naţional.
* DOLJ
Ziua Imnului Naţional a fost celebrată luni, la Craiova, printr-o ceremonie militară şi religioasă organizată în Piaţa Tricolorului, la care au participat reprezentanţi ai autorităţilor locale, ai Garnizoanei Craiova, ai Mitropoliei Olteniei şi câteva zeci de cetăţeni.
După prezentarea onorului, întâmpinarea oficialităţilor, o slujbă de binecuvântare şi o rugăciune pentru poporul român, reprezentanţii autorităţilor locale au susţinut scurte alocuţiuni despre semnificaţia Imnului Naţional.
„Celebrarea Imnului de Stat ne oferă prilejul de a vorbi cu profund respect despre unul dintre cele mai importante simboluri naţionale, versurile sale însufleţind în toate momentele cruciale lupta pentru atingerea aspiraţiilor care ne uneau încă dinainte ca provinciile istorice ale României să se alipească într-un singur trup. ‘Deşteaptă-te, române!’ este cântecul unei naţiuni care, indiferent de graniţele formale dintre fiii săi, s-a definit dintotdeauna ca un tot, prin credinţa nestrămutată în valori comune, în valorile dreptăţii, libertăţii şi suveranităţii – principii sfinte, pe care le-a enunţat încă din zilele Revoluţiei paşoptiste şi continuă să o facă şi astăzi. Este cântecul unei naţiuni care, într-o lume conturată de interesele marilor puteri, a înţeles că este datoare să-şi proiecteze propriul destin istoric şi a reuşit să şi-l împlinească, prin curaj şi abilitate, prin dăruire şi numeroase sacrificii. Imnul de Stat rămâne puntea preţioasă între prezentul şi trecutul unui popor care face dovada că ştie să se raporteze la ilustrele figuri care i-au deschis drumul afirmării, ştie să le onoreze memoria şi să desprindă, din faptele şi opera lor, modele pentru a-şi construi viitorul cu demnitate şi fermitate”, a afirmat preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa.
După rostirea alocuţiunilor, Fanfara Militară a Garnizoanei Craiova a susţinut un scurt spectacol, ceremonia încheindu-se cu intonarea Imnului Naţional de către întreaga asistenţă.
* BRAŞOV
Ziua Imnului Naţional a fost sărbătorită luni, la Braşov, oraşul unde, după o jumătate de secol în care a fost interzis, „Deşteaptă-te, române”! a fost cântat, pentru prima dată, în 1987, de participanţii la revolta din 15 noiembrie.
La ceremonia care a avut loc în Piaţa Tricolorului au participat oficialităţi locale şi judeţene, reprezentanţi ai partidelor politice, elevi şi localnici, manifestarea fiind organizată de Instituţia Prefectului şi Garnizoana Braşov.
„Nu există eveniment de importanţă naţională, începând cu anul 1948, la care să nu fie intonate aceste versuri atât de frumoase, de pătrunzătoare, la care românii, indiferent unde s-ar afla pe întreg mapamondul, să nu fie învăluiţi de emoţie, dragoste de ţară, de aproapele său. Vreme de cinci decenii a fost interzis de un regim totalitar, dar cu siguranţă nici membrii acestuia nu erau indiferenţi atunci când ascultau acest cântec atât de drag românilor cu conştiinţă şi dorinţă de libertate. Pentru că ‘Deşteaptă-te, române!’ este mai multe decât un poem patriotic, este unul dintre valorile neamului românesc, care l-au însoţit când i-a fost mai greu, insuflându-i curaj şi dându-i speranţă”, a afirmat, în discursul său, subprefectul Adrian Folea.
„Ziua Imnului Naţional este una dintre cele mai importante sărbători ale ţării noastre, imnul şi drapelul sunt două simboluri pe care românii trebuie să le aibă în suflet, la care trebuie să se raporteze indiferent de locul în care ei se află. Orice naţiune are aceste simboluri care o reprezintă, Imnul României are o tradiţie şi o istorie pe care trebuie să o respectăm şi trebuie să fim mândri că suntem români”, a declarat, primarul municipiului Braşov, George Scripcaru.
* COVASNA
Participanţii la Ziua Imnului Naţional, sărbătorită luni în centrul municipiului Sfântu Gheorghe, au rostit, pe rând, câte un vers din „Deşteaptă-te, române!”, după care au cântat cu toţii Imnul României.
Deşi în program fusese prevăzut un scurt program artistic, organizatorii au renunţat la acest moment, în contextul tragicelor evenimente petrecute în Caracal.
„Am prevăzut şi un moment folcloric, însă, având în vedere evenimentele şi veştile groaznice care vin din vestul ţării, mie, unul, nu îmi vine a hori şi a cânta şi a juca (…) Tot ceea ce ni se întâmplă, în mare măsură, este din vina noastră. Dar, sunt de părere că trebuie să serbăm acest cântec (Imnul Naţional n.r) care ne leagă, care de fiecare dată a fost alinare pentru noi, pe care străbunii noştri ni l-au lăsat să ne îmbărbăteze atunci când e nevoie, să ne dea curaj, să ne dea încredere, să ne dea speranţă şi, nu în ultimul rând, să ne trezească”, a declarat prefectul Sebastian Cucu.
Aproape toţi cei prezenţi la evenimentul organizat de Prefectura Covasna şi Despărţământul ASTRA Covasna-Harghita au trecut, pe rând, prin faţa microfonului şi au rostit câte un vers din poezia „Deşteaptă-te, române!”, după care au intonat Imnul Naţional împreună cu Grupul „Voievozii Munţilor” din Vâlcele.
Prefectul Sebastian Cucu s-a arătat nemulţumit de faptul că la această acţiune nu au participat mai multe persoane, spunând, printre altele, că angajaţii instituţiilor publice se învoiesc să-şi rezolve problemele personale în timpul programului de serviciu, însă nu cer şefilor o învoire de 15 minute pentru a lua parte la astfel de evenimente.
