Pandemia de Covid-19 pune în pericol nu doar populația civilă din țările afectate, ci și trupele, oricât de bine ar fi ele instruite pentru o eventuală participare la război. Dacă în interiorul României epidemia a fost până acum ținută sub control, în alte țări situația este mult mai gravă.
În acest context, Ministerul Apărării Naționale a anunțat “măsuri de reconfigurare a participării la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român”. Aceste măsuri sunt adoptate “în contextul măsurilor de combatere a efectelor pandemiei de COVID-19”, a precizat MApN.
Concret, potrivit acestei surse, circa 70 dintre militarii dislocați de Armata României în Afganistan, în cadrul misiunii NATO “Resolute Support”, în Irak – misiunea de tip coaliţie “Inherent Resolve” şi în Republica Centrafricană – misiunea Uniunii Europene de instruire şi consiliere, vor fi repatriaţi.
“Ei se vor putea reîntoarce în teatrele de operaţii, în situația în care vor exista solicitări din partea comandamentelor misiunilor respective”, a precizat MApN.
Decizia României de a-și rechema acasă o parte dintre militarii aflați în misiuni internaționale nu este singulară, ci este similară celor luate și de alte țări din NATO, din Uniunea Europeană sau partenere cu aceste organizații.
Configuraţia detaşamentelor Ministerului Apărării Naţionale dislocate în celelalte misiuni şi operații în afara teritoriului statului român rămâne neschimbată. Măsurile de reconfigurare, realizate în consultare și coordonare cu partenerii din Alianţa Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană şi în concordanță cu legislaţia națională românească în vigoare în această perioadă, nu afectează modul de îndeplinire a misiunilor şi siguranţa militarilor români dislocați în teatrele de operații, susține MApN.
“Armata României va continua să îndeplinească responsabilitățile asumate de țara noastră în plan internațional”, subliniază Ministerul român al Apărării. Totuși, situaţia din teatrele de operații în care sunt desfășurați militarii români va fi monitorizată în permanenţă, în vederea stabilirii măsurilor necesare, în funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice și de securitate din zonele de dislocare și de măsurile adoptate la nivel global pentru reducerea riscurilor de contaminare cu virusul SARS-CoV-2.
Trebuie amintit faptul că, acum trei săptămâni, însuși secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cerea „o pauză umanitară a luptelor” în Afganistan, întrucât această ţară este „foarte afectată” de epidemia de coronavirus.
„Este nevoie urgent de o pauză umanitară a luptelor, pentru a reduce ameninţarea coronavirusului”, a susținut secretarul general al NATO într-un interviu acordat publicației franceze “Le Journal du Dimanche”.
„Violenţa şi instabilitatea sunt încă la ordinea zilei în Afganistan. Este o situaţie foarte dificilă, cu atât mai mult cu cât această ţară este şi foarte afectată de coronavirus”, a explicat Jens Stoltenberg.
Afganistanul a raportat peste 80 de cazuri de contaminare în rândul cetățenilor proprii, precum și patru cazuri printre militarii străini de pe teritoriul lui.
Situația reală ar putea fi mult mai gravă. Afganistanul are 35 de milioane de locuitori și este una dintre cele mai sărace țări ale lumii, cu capacităţi medicale precare în urma celor 40 de ani de lupte. Afganistanul are o graniță de peste 900 de kilometri cu Iranul, unde epidemia de coronavirus a produs deja mii de morți.
Prin acordul din 29 februarie 2020, talibanii s-au angajat să poarte tratative de pace cu guvernul de la Kabul şi să discute o eventuală încetare a focului, în schimbul unei retrageri progresive din Afganistan a trupelor Statelor Unite. Dar cel puțin până acum, liderii talibani au refuzat să se întâlnească cu reprezentanții preşedintelui Ashraf Ghani, pe care-l consideră nu un șef de stat, ci un emisar al Statelor Unite.
Realitatea ar putea fi însă mult mai dură în această ţară de aproximativ 35 de milioane de locuitori, care are capacităţi medicale foarte limitate după 40 de ani de conflicte. În plus, Afganistanul are o graniță de peste 900 de km cu Iranul, unde epidemia face ravagii de mai multe săptămâni.
„Violenţa şi instabilitatea sunt încă la ordinea zilei în Afganistan. Este o situaţie foarte dificilă, cu atât mai mult cu cât această ţară este şi foarte afectată de coronavirus”
Jens Stoltenberg,
Secretarul general al NATO
“Mulți români în țară, nu doar rudele și prietenii sau colegii voștri, își îndreaptă, mai mult ca oricând, gândurile și sentimentele de prețuire către voi, cei care ne reprezentați, cu cinste și onoare, în afara granițelor țării”
Klaus Iohannis,
Președintele României
ÎNTREBĂRI ESENTIALE
Ce trupe are România în zonele internaționale de război?
Numărul oficial este de 1236 de militari, dar acesta va fi reconfigurat (redus) din cauza pandemiei de coronavirus.
Sunt militarii români în pericol de infectare?
La toate detașamentele românești trimise în străinătate, din Forțele Terestre, Forțele Aeriene și Forțele Navale, s-au distribuit echipamente de protecție și s-au luat măsuri de prevenire a contaminării cu Covid-19.
