Toader a vorbit despre protocoale, subliniind că unul a fost semnat chiar de Kovesi.
„În contextul discuţiilor privind existenţa unui conflict legal de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele României, în principal, iar în plan second, între Guvernul României şi preşedintele României, generat de refuzul preşedintelui României de a pune în aplicare cererea de revocare a procurorului şef al Departamentului Naţional Anticorupţie, vă rog să îmi permiteţi să vă prezint câteva aspect prezentate în Decizia Curţii Constituţionale nr. 358/30 mai 2018, publicată în Jurnalul Oficial nr. 473 din 7 iunie 2018”, a început Tudorel Toader scrisoarea către miniştrii de justiţie din Uniunea Europeană.
În document, Toader a subliniat că prin Decizia nr. 358/30, Curtea Constituţională a constatat existenţa unui conflict de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele României, generat de refuzul preşedintelui României de a pune în aplicare cererea de revocare a procurorului-şef al DNA.
„Ca urmare, Curtea a decis că preşedintele României trebuie să emită decretul privind revocarea procurorului şef al Departamentului Naţional Anticorupţie. În considerente, Curtea a recunoscut, printre alte aspecte, faptul că “dacă în cazul unei numiri în funcţia de conducere, ministrul Justiţiei are o marjă ,are de apreciere, în timp ce preşedintele are o marjă limitată, în cazul unei revocări ministrul ministrul Justiţieii are o marjă minimă de apreciere, din moment ce limitările impuse de lege sunt extrem de stricte şi, în sub aceste circumstanţe, preşedintele României se poate opune doar dreptului lui/ei de a verifica legitimitatea propunerii şi poate refuza în cazul în care propunerea nu este în conformitate cu legea, caz în care procedura va înceta. Desigur, niciun text constituţional nu se opune existenţei consultărilor între două autorităţi publice sub Articolul 1 (5) şi Artiolul 80 (2), al doilea paragraf al Constituţiei, dar dat fiind faptul că întreaga procedură este desfăşurată în timp ce puterea discreţionară / marja de apreciere – rolul pe care îl joacă ministrul este minimum, puterea discreţionară a preşedintelui nu poate fi recunoscută în orice fel. Aşadar, preşedintele României are o singură atribuţie privind această procedură, limitată la verificarea condiţiilor pentru legalitatea procedurii”, se arată în scrisoarea menţionată.
Curtea a recunoscut că “preşedintele României nu îşi poate exercitate puterea într-un sens care ar putea afecta Constituţia. De aceea competenţa sa este de a controla legalitatea măsurii, mai exact procedura de revocare, deoarece nu poate invoca aspecte privind oportunitatea propunerii sau desfăşurarea o evaluare a activităţii procurorului şef/general, ca în acest caz. De aceea, puterea de luare a deciziilor a preşedintelui României este limitată condiţiilor legalităţii propunerii de revocare”, mai spune ministrul.
De asemenea, în scrisoare se menţionează şi subiectul protocoalelor semnate cu SRI, care a determinat o reacţie şi din partea lui Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele CE.
„În ultimele săptămâni, a existat o discuţie internaţională considerabilă despre o serie de protocoale semnate de Serviciul de Informaţii al României, SRI, şi o serie de instituţii din sistemul de justiţie. Publicarea unor astfel de protocoale anterioare secrete l-a determinat pe prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, să declare: «Climatul necesar pentru reformă s-a deteriorat din cauza protocoalelor secrete între procuratură şi serviciile de informaţii. Fac apel autorităţilor române să desfăşoare o anchetă completă şi imparţială privind această problemă. Românii merită o ordine de exercitare a legii cu toate autorităţile supravegheată şi independenţă judiciară completă»” se mai arată în document.
În acest sens, Tudorel Toader continuă: „Protocoalele, de când au fost declarate neconstituţionale, aduc aminte de amestecul politicului, de Securitate şi de forţele de aplicare a legii cunoscute în ţara noastră în timpul regimului comunist. Printre semnatarii acestor înţelegeri secrete şi anti-democratice se numără Laura Codruţa Kövesi”.
Laura Codruţa Kovesi, candidată la şefia Parchetului European, va fi audiată în Comisia LIBE a Parlamentului European la sfârşitul lunii februarie, procesul de selecţie urmând a fi finalizat până la finele lunii martie, a declarat, pentru Mediafax eurodeputatul PNL Siegfried Mureşan.
