Este cel mai vechi litigiu al României. Au trecut 100 de ani, două războaie mondiale, revoluţii, lovituri de stat, valuri de foamete şi deportări. Lumea a suferit transformări uriaşe, dar chestiunea Tezaurului a rămas axul pe care pivotează în continuare girueta româno-rusă.
Pentru cei mai mulţi dintre români, Tezaurul înseamnă aurul Băncii Naţionale a României. Şi totuşi, acesta reprezenta mai puţin de o zecime din valoarea bunurilor evacuate în Rusia în 1916 şi 1917.
Românii au expediat atunci tezaurele Băncii Naţionale şi ale Casei de Depozite şi Consemnaţiuni, ale băncilor private şi ale instituţiilor publice, bijuteriile Coroanei, cele mai importante obiecte de artă din muzee şi colecţiile private, odoarele mănăstireşti, colecţiile numismatice, arhivele statului, arhivele diplomatice, manuscrise, cărţi rare, în fine, tot ce reprezenta, ca patrimoniu, identitatea naţiunii române, începând cu secolul al XIV-lea. Inventarele sunt însă, cu excepția aurului BNR, sumare, incomplete și niciodată centralizate.
După mai bine de 100 de ani, întrebările fundamentale rămân aceleași: ce am trimis și ce am primit? Mai este chestiunea Tezaurului de actualitate? Este de natură politică, istorică sau de drept internațional? Care este contenciosul româno-rus? Cât de importante sunt documentele inedite care continuă să apară? Nu există o dispută similară în lume. Dacă de 100 de ani, românii vorbesc de Tezaurul românesc, rușii preferă să vorbească de istoria Tezaurului românesc.
Pentru români, rezolvarea problemei Tezaurului ar duce la îmbunătăţirea relaţiei bilaterale. Pentru ruşi, îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale ar duce la rezolvarea problemei Tezaurului. Este aceasta o situaţie fără ieşire?
Marian Voicu este jurnalist și realizator de filme documentare. Lucrează de peste 20 de ani în televiziune şi radio, ca prezentator și producător de diverse formate publicistice. Timp de zece ani a documentat pentru TVR comunităţile româneşti – de la istroromâni şi aromâni, până la românii de peste Bug și cei din Federația Rusă. A fost manager de proiect la Radio România Chişinău, post lansat în 2011.
Printre cele mai recente filme documentare se numără Breaking Fake News: Războiul de după războiul rece? (2017) și Torna, torna, fratre: Povestea aromânilor spusă de ei înșiși (2015).
A publicat ”Matrioșka mincinoșilor: Fake news, manipulare, populism” (Humanitas, 2018), ”Visul lui Cotovschi”, în volumul colectiv ”Vin rușii”! (Humanitas, 2018) și ”Tezaurul României de la Moscova: Inventarul unei istorii de o sută de ani” (Humanitas, 2016).
A primit mai multe premii naționale și internaționale, cel mai recent fiind Medalia de aur din partea Asociaţiei Corespondenţilor Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru filmul documentar ”Exodul: O tragedie siriană” (2015).
În 2014 fost decorat cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Cavaler.
