Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, ieri, la București, că nu există nicio rivalitate între Alianța Atlantică și Uniunea Europeană. Declarația liderului NATO intervine după ce Franța și Germania au semnat un nou tratat bilateral, în care aceste două țări, membre importante ale NATO, își anunță intenția de a pune bazele unei armate europene, fără participarea Statelor Unite.
„Eu mă bucur de eforturile de apărare ale Uniunii Europene pentru că ajută la dezvoltarea de noi capacităţi militare. UE şi NATO colaborează mai strâns acum decât în alt moment. Forţele UE sunt complementare cu NATO şi nu concurente. UE nu are cum să înlocuiască NATO. 80 la sută din cheltuielile NATO vor fi suportate de aliaţii din NATO care nu sunt membri UE, adică de Statele Unite, Canada şi Marea Britanie. Eforturile pentru apărare trebuie să fie complementare şi nu concurente, trebuie să arătăm că întărim securitatea transatlantică”, a declarat, la București, Jens Stoltenberg.
Trebuie să jucăm un rol important în NATO, nu paralel cu NATO
Aflat alături de secretarul general al NATO, președintele României, Klaus Iohannis, a exprimat un punct de vedere similar.
„Complementaritatea eforturilor de modernizare, de dotare între NATO şi Uniunea Europeană e vitală. Nu îşi doreşte nimeni, şi am discutat şi în Consiliul European şi în discuţiile bilaterale, să creeze o competiţie între NATO şi UE. Au fost voci care au afirmat că Europa face prea puţin pentru apărarea proprie. Iată că acum face şi cred că acest efort e şi important şi vizibil şi va fi un beneficiu evident pentru UE şi NATO. Faptul că UE a dezvoltat PESCO arată că noi trebuie să jucăm un rol important în NATO, nu paralel cu NATO”, a explicat Klaus Iohannis.
În cadrul sistemului de cooperare structurată permanentă (PESCO), Uniunea Europeană derulează 17 proiecte de apărare comună, iar la patru dintre ele s-a angajat să participe și România. Acestea sunt „Centrul de Comandă Medicală”, „Sistemul European de Comunicații Securizate”, “Mobilitate militară” și “Echipe de reacție rapidă cibernetică și asistență mutuală”. În privința cheltuielor pentru Apărare ale României, Klaus Iohannis a amintit, ieri, în fața lui Jens Stoltenberg, că țara noastră s-a angajat să aloce 2 la sută din PIB, de-a lungul a zece ani, iar secretarul general al NATO a salutat această decizie.
Aliații speră că România va cheltui 2 la sută pentru Apărare
„Mai întâi de toate aş vrea să spun că mă bucur să văd o creştere semnificativă a cheltuielilor în România pentru a investi fonduri în capacităţi moderne. Sunt bucuros să văd o creştere mare a cheltuielilor pentru Apărare. În ceea ce priveşte planul de a atinge 2 la sută, înţeleg că acest procent e aşteptat pentru 2019 şi sper că anul acesta va reuşi să ajungă la 2 la sută. Aliaţii europeni şi Canada au alocat 41 de miliarde de dolari în plus la bugetul de apărare. Pe baza planurilor naţionale, ne aşteptăm ca această sumă să ajungă la 100 de miliarde anul viitor”, a precizat Jens Stoltenberg.
Secretarul general al NATO a reluat, astfel, la București, declarația prezentată acum o săptămână în cadrul Forumului de la Davos (Elveția), conform căreia membrii europeni ai NATO și Canada și-au suplimentat cheltuielile militare cu suma totală de 41 de miliarde de dolari, încă din anul 2016, iar această tendință este crescătoare. Suplimentarea cu până la 100 de miliarde de dolari a bugetelor militare ar deveni efectivă la sfârșitul anului 2020.
Pe de altă parte, conform tratatului de la Aachen (Germania), semnat la 22 ianuarie a.c. de cancelarul Angela Merkel și de președintele Emmanuel Macron, Germania și Franța doresc să-și întărească relațiile militare bilaterale, inclusiv prin lansarea proiectului unei armate europene.
”Noi, francezii și germanii, ne luăm un angajament să ne sprijinim reciproc, inclusiv militar, printr-o clauză de asistență. Ne angajăm să adoptăm o cultură militară comună. Vrem să contribuim la dezvoltarea unei armate a Uniunii Europene”, a anunțat, la Aachen, cancelarul Angela Merkel.
Imediat după semnarea acordului de la Aachen, ideea întăririi cooperării europene, pornind de la întărirea cooperării franco-germane, a fost apreciată și de președintele Iohannis. “Vă asigur cu toată fermitatea că România a fost, este și va rămâne în continuare aproape de Franța și Germania în urmărirea constantă a acestui obiectiv”, a declarat Klaus Iohannis.
Unii analiști occidentali au atras atenția că o asemenea inițiativă va putea reprezenta o alternativă la NATO, mai ales prin faptul că președintele Franței, Emmanuel Macron, avusese, în noiembrie 2018, o declarație controversată. Astfel, la sfârșitul anului trecut, președintele Macron susținea că Uniunea Europeană are nevoie de o armată proprie, care să-i permită să-și reducă dependenţa de Statele Unite.
“Nu vom putea apăra europenii dacă nu decidem să avem o adevărată armată europeană. În faţa Rusiei, care este la frontierele noastre şi care arată că poate fi ameninţătoare, trebuie să avem o Europă care să se poată apăra mai mult de una singură, fără a depinde doar de Statele Unite, şi care să fie mai suverană”, a afirmat președintele Macron.
