Sub tricolorul ungar vopsit pe partea din spate a monumentului, extremiștii sau provocatorii au mai adăugat și textul ”Trianon 1920”, cu referirea la tratatul care, în urmă cu mai bine de un secol, consfințea trecerea teritoriului Transilvaniei și a părții răsăritene a Banatului în interiorul frontierelor României.
Polițiștii din municipiul Covasna, sesizați sâmbătă, în jurul orei 18, asupra faptului că grupul statuar „Mihai Viteazul” din orașul Sfântu Gheorghe prezintă elemente vopsite și mai multe inscripții, s-au deplasat la fața locului și au constatat că partea din spate a soclului statuii prezintă rezultatele tipice ale unor acte de vandalizare. Polițiștii au mai constatat, de asemenea, faptul că stâlpii ce înconjoară statuia au fost vopsiți, iar mai multe plăci de marmură din partea dreaptă a soclului fuseseră demontate. Oamenii legii au întocmit un dosar penal și continuă cercetările, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de distrugere, potrivit anunțului făcut de către purtătorul de cuvânt al IPJ Covasna, Radu Stroe.
În ceea ce privește reacția autorității administrative locale, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, a solicitat Poliției Locale să inițieze propria anchetă pentru identificarea autorilor faptelor de vandalism, considerând incidentul a fi un act de provocare, anunțând faptul că administrația a depus toate eforturile pentru înlăturarea inscripțiilor și făcând un apel la locuitori care au informații cu privire la caz să anunţe autorităţile.
”Am aflat în această seară, cu un amestec de șoc și îngrijorare, că autori necunoscuți au vopsit soclul statuii lui Mihai Viteazul din Sfântu Gheorghe. Este clar pentru mine că aceasta este o provocare grosolană și este cu adevărat descurajator faptul că, după 101 ani, vocile extremiste încă domină aniversarea Trianonului. Condamn orice gest care amenință buna conviețuire a celor două comunități. Noi, cei din Sfântu Gheorghe, nu am salutat defilarea extremiștilor români de ieri din orașul nostru ci, cu răbdare civilizată, am întors capul. De asemenea, consider că vopsirea soclului grupului statuar este o provocare și am încredere că autorul va fi identificat foarte curând. Între timp, fac apel la calm și reținere, chiar și aici, pe rețelele de socializare. În niciun caz nu trebuie să cedăm în fața acestei serii de provocări, al căror unic scop este acela de a strica relațiile dintre comunitățile locale maghiare și românești”, a anunțat Antal Árpád, pe pagina sa personală de Facebook.
Trianonul, aniversat de românii din Transilvania, comemorat de maghiari
”Defilarea extremiștilor români”, la care a făcut referire edilul din Sfântu Gheorghe în postarea sa de pe Facebook, a reprezentat de fapt o manifestare organizată vineri, 4 iunie, de asociațiile Calea Neamului, Noi Românii, Resurrectio, Corul din Dobârlău, Scut Botoşănean, Legitima Aparare, Rezistența din Munți-Brașov, Straja Carpaților, la care au participat sute de români din multe alte zone ale țării. Evenimentul planificat al românilor a primit, în data de 2 iunie, aviz favorabil pentru desfășurare, deși, potrivit siteurilor site-urilor Maszol și Szekelyhon, președinții Asociației Maghiare a Transilvaniei, Janos Mezei și Istvan Csomortanyi îi solicitaseră primarului municipiului Sfântu Gheorghe să interzică manifestările începute în fața Statuii Ostașului Român, aflată la intrarea în Sfântu Gheorghe, și continuate sub forma unui marș între acest punct și Statuia Voievodului Mihai Viteazu din centrul orașului.
Tot vineri, cu puțin timp înainte de manifestările asociațiilor românești, Consiliul Național Secuiesc și-a organizat în centrul orașului Sfântu Gheorghe propria comemorare a Trianonului.
Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte. Tratatul de la Trianon a consfințit existența unui stat maghiar independent, de altfel acesta fiind idealul afirmat al revoluționarilor maghiari de la 1848 și al oamenilor politici maghiari în perioada de sfârșit a Dublei Monarhii, chiar dacă nu în frontierele imaginate de aceștia. În ciuda acestui fapt, Tratatul a fost și continuă să fie perceput în mentalul colectiv maghiar, din pricina nepotrivirii aspirațiilor naționale cu rezultatele negocierilor, drept o catastrofă.
