„Solicitarea de la Direcţia Naţională Anticorupţie a unui dosar amplu mediatizat s-a întemeiat pe competenţa specială a secţiei, respectiv presupuse fapte săvârşite de mai mulţi magistraţi. Este vorba despre trei procurori şi cinci judecători”, a declarat Stan.
La datele de 21 decembrie 2018, 17 ianuarie şi 31 ianuarie 2019, Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie a formulat trei cereri prin care solicita transmiterea dosarului Tel Drum de la DNA.
Potrivit DNA, „în primele două cereri nu s-a invocat niciun temei legal de preluare a acestui dosar, motiv pentru care au fost cerute clarificări”.
„În ultima solicitare a secţiei, datată 31 ianuarie 2019, s-a invocat împrejurarea că DNA nu ar mai avea competenţă de soluţionare a acestui dosar, deoarece unele dintre persoanele împotriva cărora se efectuează urmărirea penală au calitatea de magistraţi”, preciza DNA, pe 19 februarie.
Niciunul dintre dosarele în care este vizată Kovesi nu a fost întocmit pe sesizări din oficiu
Gheorghe Stan a mai spus și că niciunul dintre dosarele în care este vizată Laura Codruţa Kovesi nu a fost întocmit în urma vreunei sesizări din oficiu a acestei secţii speciale.
„Aducerea la cunoştinţa publicului a numărului de dosare de urmărire penală privind pe doamna procuror Laura Codruţa Kovesi s-a făcut în considerarea interesului public manifestat şi a obligaţiei legale de informare. Ceea ce doresc să menţionez este că niciunul dintre aceste dosare nu a fost întocmit ca urmare a vreunei sesizări din oficiu a Secţiei speciale, ci aceste dosare sunt preluate pe baza unor ordonanţe de declinare de la alte unităţi de parchet ori a unor plângeri depuse de petenţi”, a susţinut Gheorghe Stan într-o declaraţie de presă.
Despre OUG 7
Stan, a declarat joi seară că emiterea Ordonanţei nr. 7/2019 a fost necesară pentru activitatea acestei secţii.
„În ceea ce ne priveşte, aceasta a fost necesară cu privire la activitatea secţiei, pentru corelarea normelor privind competenţa procurorului şef al secţiei cu privire la prevederile art. 339 alin (1) şi (3) din Codul de procedură penală, potrivit căruia plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror sau efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvă de procurorul ierarhic superior, celui care a dispus măsura sau actul supus controlului. În cazul de faţă, procurorul şef de secţie. Menţionăm că astfel de competenţe sunt şi în căderea procurorului şef Secţie urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în prezent procurorul şef Romulus Varga”, a spus Gheorghe Stan într-o declaraţie de presă.
Stan consideră că „alegaţiile” privind scoaterea secţiei de sub controlul procurorului general sunt lipsite de fundament.
„Prin urmare, alegaţiile privind scoaterea secţiei de sub controlul procurorului general sunt lipsite de orice fundament. O dovadă în acest sens este faptul că în prezent procurorul general soluţionează conflictul pozitiv de competenţă declanşat într-un dosar penal de către DNA, în raport cu Secţia pentru investigare a infracţiunilor din Justiţie”, a precizat Stan.
