Ghinea a atras atenția că, în acest moment, PNRR are prevăzute puține cheltuieli sociale, dar că în Parlamentul European s-a adăugat ulterior un întreg pilon social, pilonul social tineret, copii. El a explicat că, atunci când PNRR a fost scris, decizia Parlamentului European nu exista, deci nu a fost adăugat un astfel de segment la acel moment. „În mod logic, în a doua formă, cea la care lucrăm acum, va trebui să avem un pilon social, va trebui să avem măsuri pentru copii şi va trebui să avem măsuri pentru tineri. Nu avem o obligaţie prin regulament, aşa cum avem la partea de digital – 20% şi cum avem la partea de verde – 37%, deci, nu avem un prag minim pentru social, dar trebuie să fie un pilon social vizibil ca atare. Şi noi vrem să fie cheltuieli sociale, am spus deja, cred că implementarea venitului minim de incluziune este genul de reformă socială care trebuie să fie pus acolo, suntem în discuţii cu Comisia Europeană”, a precizat Ghinea, într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Victoria.
Ghinea a subliniat că PNRR este un instrument de finanţare a reformelor şi că toate proiectele trebuie să aibă un echivalent în recomandările de ţară pentru ultimii trei ani.
„Alte cheltuieli sociale care mai pot fi, nu vreau să mă antepronunţ, am avut o discuţie cu Raluca Turcan pe subiectul ăsta. V-aş sfătui să vă uitaţi la recomandările de ţară din semestrul european, sunt mai multe acolo, în ce priveşte pensiile, în ce priveşte sustenabilitatea sistemului de pensii. Trebuie să venim noi cu idei, Comisia Europeană are această listă de recomandări de ţară pentru ultimii trei ani şi tot ce punem noi în PNRR trebuie să aibă un echivalent în aceste recomandări. Şi vorbim de toate zonele, atât de macro-stabilitate… Dacă vă uitaţi, pe partea de păduri se vorbeşte în recomandările de ţară că nu funcţionează sistemul SUMAL, trebuie să fim atenţi la tăierile ilegale”, a precizat ministrul.
Cristian Ghinea declara pe 9 ianuarie, pentru Digi 24, că în acest moment oamenii săraci din România sunt puşi să aleagă între a avea un loc de muncă sau a pierde ajutorul social, în condiţiile în care „pentru salariile foarte mici diferenţa nu este foarte mare”.
„Practic, devine o alegere raţională să nu cauţi un loc de muncă, pentru că găseşti doar ceva foarte prost plătit şi, pe de alte parte, pierzi ce avem acum: alocaţia de suport familial şi ajutorul social propriu-zis”, a spus Ghinea.
