de Laura Ștefan, Cezara Grama (Expert Forum)
EFOR susține că soluția trebuie să fie una pragmatică, axată pe rezolvarea problemelor restante privind sistemul judiciar românesc și nu lansarea negocierii în Parlament a peste 500 de articole de lege.
Ultimii ani au fost marcați în România de crize profunde legate de modificări ale legilor justiției și de încercări de amendare a Codului penal și a Codului de procedură penală. Dacă amendamentele la legislația penală au fost declarate în integralitate neconstituționale, în ceea ce privește legile justiției o parte dintre modificări au intrat în vigoare, altele fiind declarate neconstituționale sau abandonate în Parlament.
„Trimiterea în Parlament a celor trei proiecte propuse de Ministerul Justiției în forma actuală riscă să deschidă o cutie a Pandorei, fiind greu de anticipat care va fi rezultatul și durata procesului legislativ. Vorbim despre aproximativ 550 de articole incluse în cele trei proiecte de acte normative, fiecare făcând obiectul dezbaterilor parlamentare și putând fi eventual modificat”. EFOR
O aventură periculoasă
Redeschiderea integrală a legilor justiției este o aventură periculoasă și că este foarte probabil să asistăm la o cavalcadă a amendamentelor nocive introduse cu privire la instituții și concepte care astăzi sunt foarte bine reglementate. În încercarea de a obține perfecțiunea legislativă, s-ar putea să pierdem și lucrurile bune aflate în legislația în vigoare astăzi.
Deciziile CEDO, deciziile CCR precum și recomandările Comisiei de la Veneția și ale Comisiei Europene servesc ca bază solidă pentru elaborarea de proiecte distincte pe aspectele care trebuie corectate:
– reglementarea unor mecanisme de contestare în instanță a cererilor de revocare pentru procurorii șefi,
– reglementarea mecanismelor de revocare a membrilor CSM,
– reglementarea mai solidă a Inspecției Judiciare și a mecanismelor de răspundere materială și disciplinară.
Aceste proiecte individuale pot fi promovate de sine-stătător în Parlament, avantajul fiind că discuția ar fi axată pe acestea, iar nu pe toate articolele din legile justiției, inclusiv cele privind aspectele care nu au fost niciodată criticate. Aceasta este calea de soluție care, dacă va fi implementată cu succes și se va bucura de susținere politică sollidă, va putea deschide calea pentru ridicarea MCV.
Expert Forum consideră că unele din soluțiile legislative propuse sunt fie problematice, fie insuficient explicate, fie nu transpun corect deciziile Curții Constituționale, fie ar genera dificultăți în practică.
Prevederi problematice
I. Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii:
1. Schimbarea mecanismului de alegere a membrilor CSM
Propunerea de lege schimbă complet modul de alegere a membrilor CSM: membrii Consiliului Superior al Magistraturii – judecători și, respectiv, procurori – vor fi aleși de toate adunările generale ale judecătorilor, respectiv ale procurorilor, indiferent de gradul instanței/parchetului pentru care candidează. Reprezentativitatea membrilor CSM scade prin raportare la categoria de instanțe si parchete pe care ar trebui sa o reprezinte.
2. Transferarea de competențe de la Secția pentru Judecători/Procurori la Plenul CSM
O serie dintre atribuțiile care au fost date în competența Secției pentru Judecători, respectiv Secției pentru Procurori în 2018 sunt mutate înapoi la Plenul CSM. Acestea vizează în principiu admiterea în magistratură, promovarea magistraților și numirea în funcții de conducere. În practică efectul este că deciziile privind promovarea și numirea în funcții de conducere pentru procurori și judecători vor fi luate de judecătorii membri în CSM care sunt majoritari (9 judecători versus 5 procurori). Se diluează astfel principiul separării carierelor judecătorilor și procurorilor.
II. Legea privind statutul magistraților
1. Procedura de numire a Procurorului General, a Procurorului-șef al DNA și DIICOT Procedura de numire a Procurorului General, a Procurorului-șef al DNA și DIICOT se modifică prin introducerea avizului conform al Secției de procurori din CSM, precum și faptul că Președintele României nu mai este limitat la un singur refuz motivat al propunerii, ca în legea actuală.
Avizul conform al Secției pentru Procurori a CSM va ridica, în primul rând, probleme de constituționalitate.
2. Interzicerea detașării și delegării de la și la DNA și DIICOT
Este neclar de ce proiectul de lege interzice detașarea și delegarea procurilor la și de la DNA și DIICOT (art. 173 alin 3 și art. 182) în condițiile în care aceste structuri specializate de parchet au mari dificultăți în prezent în recrutarea de personal.
3. Răspunderea materială a magistraților
Nu este clar dacă decizia CSM poate fi atacată în instanță de către magistratul vizat.
III. Legea privind organizarea judiciară
1. Sistemul de salarizare și pensionare pentru sistemul Judiciar
Sistemul de calcul al pensiilor magistraților rămâne neschimbat în propunerea de lege deși a făcut obiectul unor promisiuni de campanie si a unor discuții interminabile cu privire la inechitatea acestui sistem: 85% din venitul brut (care include și sporurile primite în ultimul luna de activitate).
2. Durata mandatului membrilor colegiului de conducere nu este corelata cu durata mandatul procurorilor-șefi
Durata mandatelor procurorilor cu funcții înalte a fost prelungită de la 3 ani la 4 ani, dar aceste prevederi nu au fost corelate cu durata mandatului membrilor colegiului de conducere a parchetelor care a rămas de 3 ani, deși atribuțiile lor sunt în strânsă legătură împreună reprezentând echipa de management a instituției.
Propuneri care rezolvă problemele existente în cadrul legislativ actual
1. Implementarea deciziei CEDO Kovesi împotriva României
2. Implementarea deciziilor recente ale CCR
3. Modificări în ceea ce privește Inspecția Judiciară
4. Introducerea examenului scris în procedura de promovare ca judecător la ICCJ
5. Obligația magistratului de a finaliza lucrările până la data eliberării din funcţie prin pensionare
Raportul complet se găsește aici
