”Din punctul meu de vedere am obţinut în CE decizia de a se lua în discuţie subiectul aderării la Schengen. Depide însă foarte mult de raportul MCV momentul în care se va lua în discuţie acest subiect”, a spus Traian Băsescu.
Citeşte şi: Crin Antonescu: Aderarea la Schengen, o temă pentru diplomaţia românească
”Domnul Barroso nu a spus că România nu va intra în Schengen în 2014, ci că nu va intra în Schengen la 1 ianuarie 2014”, a mai spus Băsescu.
”Eu cred că ar trebui să citim foarte bine sau să înţelegem foarte bine declaraţia preşedintelui Barroso. În primul rând, vreau să ştiţi că din punctul meu de vedere, am obţinut în Consiliu decizia ca, în Consiliul European, încă de anul trecut am obţinut această decizie, în primăvară, ca la nivelul Consiliului Uniunii Europene, la JAI, să se ia în discuţie subiectul.
Deci această decizie politică a Consiliului European va trebui dusă la îndeplinire de Consiliul JAI, acolo unde este reprezentat guvernul. Momentul când va fi luat în discuţie subiectul România, Bulgaria, acces în Schengen depinde însă foarte mult de raportul MCV.
Ştiţi foarte bine că în 2012 a fost amânată luarea în discuţie, deşi era programată, pentru octombrie 2012, ca urmare a loviturii de stat din vara anului 2012, când România nu a mai arătat ca un stat de drept, şi aici poate domnul Ponta şi Crin Antonescu ar avea ceva să-şi reproşeze, nu ştiu dacă pot sau dacă înţeleg. Cert este că următoarea discuţie serioasă, în opinia mea, se poate face în urma unui raport MCV pozitiv.
”Domnul Barroso nu a spus că România nu va intra în Schengen în 2014, ci a spus că România nu va intra în Schengen la 1 ianuarie 2014. Cred că este o citire greşită a declaraţiei preşedintelui Barroso”, a spus Traian Băsescu.
Citeşte şi: MAE: Declaraţiile preşedintelui Barroso au fost preluate INEXACT de presă
”Vreau să ştiţi că ar fi două impedimente pentru ca România să intre în Schengen la 1 ianuarie. Unu – ne trebuie un raport MCV bun şi, după cum ştiţi, nici Parlamentul, nici Guvernul nu strălucesc în a respecta criteriile cerute de un stat de drept, Guvernul menţine oameni cu dosar penal în instanţă în activitatea de miniştri, iar Parlamentul are vreo trei, patru respingeri de prezentare în faţa procurorilor a unor membri ai Parlamentului. În plus, din câte ştiu, este şi un membru al Parlamentului care are o hotărâre definitivă a Înaltei Curţi că a fost incompatibili şi Parlamentul a decis că poate să rămână în Parlament, împotriva deciziei Înaltei Curţi de Casaţie”.
”Deci, avem probleme politice majore, care nu mă fac foarte optimist şi care, din păcate, nu ţin de mine, şi nu ţin nici de DNA, nu ţin nici de DIICOT, nu ţin nici de Parchetul General şi nici de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi nici de lupta anticorupţie, ci ţin de voinţa politică. Iar oamenii ăştia nu vor putea minţi la nesfârşit românii că n-au noroc în viaţă sau că se împiedică de Băsescu, faptele lor sunt cele care împiedică procesul de integrare a României în Schengen”.
”Acesta ar fi, în opinia mea, primul impediment, legat de ceea ce nu facem noi sau de ceea ce facem noi împotriva uzanţelor şi cutumelor în politica europeană şi uneori chiar împotriva legii. Al doilea aspect este că niciodată nu se poate intra în Schengen la 1 ianuarie. Se poate intra numai din ziua în care se schimbă fusul orar, dacă nu mă înşel, aprilie şi octombrie.
O decizie se poate lua, teoretic, astăzi şi se intră în Schengen în ziua în care se schimbă fusul orar. Datele le ştiţi şi dumneavoastră ca şi mine: aprilie şi octombrie sunt momentele în care se poate intra în spaţiul Schengen”, a mai spus şeful statului.
Citeşte şi: Barroso: România nu va intra în Schengen în 2014
Avem probleme politice majore care nu mă fac optimist şi care nu ţin de mine sau de justiţie, ci de voinţa politică. Oamenii ăştia nu vor putea minţi la nesfârşit românii că nu au noroc în viaţă. Guvernul are cercetaţi penal în funcţii.
”Aş vrea să fac o subliniere de este de mare interes pentru noi această conferinţă der şi programele care sunt finanţate în urmăorii doi ani cu 6 mld de euro. rata şomajului în rândul tinerilor în zona de centru, sud-est şi sud-muntenia este de 30%”, a declarat şeful statului, la Aeroportul Otopeni, cu puţin timp înainte de a se îmbarca spre Franţa.
// <![CDATA[
www_server_root = 'http://worker.contentchannel.ro/player';
if(typeof flowplayer == 'undefined') {
document.write('’);
document.write(”);
}
var domain = document.domain;
var domain_split = domain.split(‘.’);
var cHannel_domain = domain_split[domain_split.length-2] + „.” + domain_split[domain_split.length-1];
document.write(unescape(„%3Cscript src=’http://worker.contentchannel.ro/player/singleplayer_max/b7265ffb0d2db9168c4f35bb3234436b/”+ cHannel_domain +”‘ type=’text/javascript’%3E%3C/script%3E”));
// ]]>
Răspunsul în găsim în sistemele de educaţie. Se pregătesc tineri de care nu este nevoie pia piaţa muncii şi nu în zonele în care piaţa muncii este capabilă să absoarmă acesşti tineri.
Vor fi trei priorităţi:
1. Integrarea tinerilor pe piaţa de muncă. Noua Lege a educaţiei reînfiinţează şcolile profesionale. Mai est eşi Legea Uceniciei. România a pierdut 10 ani în pregătirea tinerilor. Liceele profesionale au fost desfiinţate în timpul lui Marga pentru că trebuie să predea profesoriui, nu inginerii.
”V-aş reaminti că noua lege a educaţiei, legea Funeriu sau cum vreţi să-i spuneţi, legea Miclea, reînfiinţează şcolile profesionale. De asemenea, tot prin Ministerul Educaţiei s-a emis legea uceniciei şi nu în ultimul rând, prin Ministerul Muncii s-au creat structuri de orientare profesională. Aici aş face o subliere: România a pierdut circa 10 ani în pregătirea tinerilor. Dacă vă aduceţi aminte, liceele profesionale au fost desfiinţate prin ’98 – ’99 de marea reformă Marga.
Au fost desfiinţate pe principiul că n-au inginerii de ce să predea – îmi aduc aminte argumentele din şedinţele de guvern – n-au inginerii cum să predea, trebuie să predea profesorii. Domnul Marga viza să creeze materie primă pentru universităţi, dar cu dispreţ total pentru interesele tinerilor. Noua lege a reînfiinţat şi liceele profesionale, şcolile profesionale şi s-au creat şi condiţii pentru ucenicie. Important în această reuşită a sistemului de educaţie românesc ar fi să rămânem consecvenţi, pe de o parte, şi, pe de altă parte, companiile, fie că sunt private, fie că sunt companii de stat, să preia tineri care optează pentru pregătirea într-o meserie pe timpul şcolii. Şi n-aş spune că nu avem rezultate încurajatoare.
Anul acesta, peste 22.000 de tineri au intrat în astfel de şcoli şi vor termina şcoala cu o meserie. Îmi aduc aminte ce revoltă a fost, acum câţiva ani, când spuneam că nu mai avem tinichigii auto, tineri calificaţi. Astăzi am ajuns să constatăm că fără a specializa tinerii, fără a le da o meserie încă din şcoală, îi sacrificăm”, a spus Băsescu.
Important pentru reuşita sistemului de educaţie românesc ar fi să rămânem consecvenţi şi, pe de altă parte, companiile să preia tineri care optează pentru o meserie, încă din timpul şcolii.
2. O mai bună inserţie pe piaţa muncii prin creşterea accesului la informaţii – de multe ori tinerii nu ştiu care sunt joburile disponibile pe piaţă – şi prin acordarea unui sprijin individual, dacă vreţi, consiliere individuală. Şi aici trebuie să remarc faptul că Ministerul Muncii a început să-şi creeze structurile, care devin tot mai eficiente în consilierea tinerilor pentru a avea o opţiune profesională.
3. Sprijinirea ocupării şi a antreprenoriatului în rândul tinerilor şi aici, de asemenea, sunt alocate resurse financiare pentru crearea de întreprinderi mici şi mijlocii.
”Acestea ar fi, în linii mari, câteva elemente ale conferinţei de astăzi. Aş vrea să vă subliniez că în intervenţia mea de la conferinţă, voi susţine sistemul dual, acesta pe care l-a introdus noua lege a educaţiei, ca tânărul, în afara unei pregătiri teoretice, să dobândească şi abilităţi de a face o meserie până la terminarea şcolii. Este, dacă vreţi, sistemul german, pe care legislaţia noastră, Legea educaţiei, l-a preluat şi care se arată atât de eficient în Germania, unde şomajul este redus şi piaţa forţei de muncă în rândul tinerilor funcţionează destul de bine. Cam asta, în câteva cuvinte”.
–
Principalul obiectiv este să dea un semnal că ocuparea în câmpul muncii a tinerilor este o prioritate a UE.
”La invitaţia preşedintelui Hollande, voi participa la o conferinţă la care participă şi alţi membri ai Consiliului European, dar şi miniştrii muncii, pe tema ocuparea tinerilor. De ce problema de ocupare a tinerilor a devenit o prioritate în Uniunea Europeană?
Datorită situaţiei reale. Spre exemplu, luna trecută, în UE 28, numărul şomerilor tineri, deci cu vârstă sub 25 de ani, era de 5,6 milioane, iar în zona euro numărul acestora era de 3,6 milioane, reprezentând circa 23% din numărul şomerilor la nivelul Uniunii Europene, respectiv al zonei euro. Principalul obiectiv al conferinţei de la Paris este să dea un semnal că problema ocupării în câmpul muncii, pe piaţa forţei de muncă a tinerilor este o prioritate a Uniunii Europene.
Aş vrea să precizez că partea tehnică o fac miniştrii muncii începând de azi-dimineaţă. În cursul după-amiezei, între 15.00 şi 17.30, va avea loc întâlnirea şefilor de stat şi de guvern invitaţi de preşedintele Hollande, la care se va adopta poziţia politică legată de fenomenul lipsei de locuri de muncă pentru generaţia tânără.
Această conferinţă va prilejui un schimb de experienţă şi un schimb de informaţii cu privire la practicile din statele membre UE legate de reducerea numărului şomerilor în rândul tinerilor. De asemenea, un alt subiect care va fi discutat este legat de soluţii pentru implementarea rapidă şi efectivă a programelor deja stabilite în Consiliul European. Şi mă refer la programul garanţia pentru tineri şi iniţiativa pentru ocuparea tinerilor – ambele proiecte finanţate prin programe ale Băncii Europene de Investiţii, dar şi ale Fondului European pentru Investiţii.
Aş vrea să fac aici o subliniere. De ce este de mare interes pentru noi această conferinţă, dar şi programele pe care, aşa cum v-am spus cu alte ocazii, sunt finanţate în perioada 1 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2015, deci în doi ani, cu 6 miliarde de euro. Pentru noi sunt foarte importante pentru că avem trei regiuni în care şomajul în rândul tinerilor depăşeşte 30% din numărul şomerilor, şi este vorba de Regiunea Centru, Regiunea Sud-Est şi Regiunea Sud-Muntenia.
În aceste regiuni, rata şomajului în rândul tinerilor depăşeşte 30%. Sigur, nu intru în detalii. De ce? Şi acest „de ce” nu este valabil numai pentru România, este clar că este valabil şi pentru alte state ale Uniunii Europene, iar unul din răspunsuri îl găsim în sistemele noastre de educaţie care uneori merg paralel cu nevoile pieţei muncii din ţările noastre, se pregătesc tineri în meserii de care nu este nevoie pe piaţa muncii şi nu se pregătesc pentru zone în care piaţa muncii ar fi capabilă să absoarbă aceşti tineri.UE.
Preşedintele Traian Băsescu participă, marţi, la cea de-a doua ediţie a Conferinţei privind Ocuparea Tinerilor (Paris, Republica Franceză).
