Cel mai mare dezastru în absorbţia fondurilor europene a fost produs în perioada 2009-2011 de către Autoritatea pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), care devenise un un cabinet de avocatură pentru cine vroia să ia fonduri, a declarat, marţi, premierul Victor Ponta, scrie Mediafax.
Citeşte şi:
Ponta: La Oltchim am primit o ofertă exotică, iar cei de la Chimcomplex sunt prea mici
Victor Ponta: Cota unică de 16% rămâne neschimbată
„Cel mai mare dezastru în absorbţia fondurilor europene a fost produs în 2009-2011 de către ANRMAP, de către cei care gestionează achiziţiile publice. A fost acolo o doamnă care a fost o catastrofă şi, practic, toate proiectele care au trecut pe la ANRMAP sunt considerate de către autoritatea de audit, atât cea naţională, cât şi cea europeană, ca fiind absolut nesatisfăcătoare. ANRMAP-ul, de fapt, era un cabinet de avocatură, de consultanţă, pentru cine vroia să ia fonduri, cam aşa se comporta ANRMAP până pe 7 mai”, a afirmat primul-ministru.
În intervalul indicat de premierul, ANRMAP a fost condusă de Cristian Trăilă (PDL).
Premierul a precizat că Guvernul a făcut sesizările de rigoare şi s-a arătat convins că, la un moment dat, „DNA va avea timp să studieze aceste lucruri”.
Ponta a mai declarat că pe zona de achizţii publice au fost operate modificările de proceduri, iar în prezent autorităţile române negociază cu Comisia Europeană corecţiile şi cât pot fi reduse eventualele sacţiuni pentru programele derulate până în noienmbrie 2011, pentru cele din 2012 nefiind niciun fel de problemă.
Comisia Europeană va reduce, prin corecţii financiare, din fondurile puse la dispoziţia României pentru programele legate de sectorul regional, mediu, transport şi competitivitate, din cauza unor neregularităţi identificate în zona achiziţiilor publice, au declarat, miercuri, agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.
Începând cu 1 iulie, România nu a mai trimis către Comisia Europeană cereri de rambursare pentru aceste patru programe operaţionale, interval în care Executivul comunitar a analizat dacă autorităţile române au respectat condiţiile asumate la finele anului trecut.
În decembrie 2011, Comisia Europeană (CE) a permis reluarea plăţilor către România pentru aceste patru programe, dar cu condiţia ca autorităţile de la Bucureşti să îndeplinească până la sfârşitul lunii iunie 2012 o serie de cerinţe legate de organizarea internă a autorităţilor de management şi de achiziţiile publice.
„În urma analizei, Comisia Europeană a găsit o serie de neregularităţi de sistem legate de zona achiziţiilor publice şi va aplica anumite corecţii financiare. Aceste corecţii, care pot reprezenta câteva procente din fondurile alocate, vor fi negociate cu partea română pentru fiecare program în parte”, au afirmat sursele.
În vara acestui an, preşedintele Traian Băsescu a declarat că, în luna august, România nu va primi „niciun euro” din fondurile europene, susţinând că „neoficial” plăţile sunt suspendate din cauza problemelor legale de verificarea proiectelor şi procedurilor.
Premierul Victor Ponta a afirmat atunci că preşedintele are dreptate să se declare îngrijorat de situaţia fondurilor UE rezervate României, dar cu amendamentul că problemele existente datează din perioada 2009-2011, în mandatul fostului Guvern.
Tot în vara acestui an, conform unui document oficial prezent de Mediafax, reprezentanţii Comisiei Europene au transmis ambasadorului României la UE, printre altele, că în privinţa implementării programelor operaţionale sectoriale situaţia din România reprezintă „un element de îngrijorare deosebită” la nivelul Comisiei, din cauza capacităţii administrative extrem de slabe şi a deficienţelor constatate în funcţionarea sistemului de management şi control al fondurilor. În acest sens, s-a precizat că raportul Autorităţii de Audit transmis recent DG REGIO a relevat probleme serioase pentru două dintre cele patru programe evaluate (PO Regional şi POS Competitivitate), concluzia fiind aceea că sistemul de management şi control necesită îmbunătăţiri semnificative.
Guvernul a transmis ca reacţie un comunicat în care a minimalizat importanţa atenţionărilor primite din partea Comisiei Europene, arătând că acestea reprezintă doar „o abordare generală” a Comisiei faţă de România privind implementarea Planului de absorbţie a fondurilor UE.