Trei sondaje diferite realizate de trei case de sondare diferite – IRES (Vasile Dâncu), CSCI (Bogdan Teodorescu) şi CCSB (Intact, Antena 3) în aceeaşi perioadă de timp (prima jumătate a lunii aprilie) scot în evidenţă o creştere spectaculoasă a încrederii în preşedintele Traian Băsescu, o creştere constantă a PSD şi a prim-ministrului Victor Ponta şi o scădere dramatică a imaginii lui Crin Antonescu. Cum se explică această evoluţie surprinzătoare aflată în contrast cu polarizarea din vara trecută, de la referendum?
Dacă IRES dădea o cotă de popularitate a lui Traian Băsescu de 21%, sondajul CSCI, publicat cu câteva zile din urmă o ridica la 25%, în vreme ce institutul de casă al lui Dan Voiculescu consemnează un procent de 30% dintre români care sunt „destul de sau foarte” mulţumiţi de activitatea preşedintelui. Cum niciuna din cele trei case de sondare nu este legată politic de preşedinte, ba chiar două îi sunt chiar ostile, înseamnă că dacă rezultatele sunt convergente atunci trebuie să fie adevărate. Cum se explică însă acest reviriment neaşteptat al preşedintelui, având în vedere că după referendumul din vara anului trecut şi după victoria masivă a USL la alegerile din iarnă, Traian Băsescu părea să se afle într-un declin ireversibil?
Potrivit sociologului Mircea Kivu, această evoluţie s-ar putea explica prin faptul că preşedintele începe să joace un rol politic din ce în ce mai mic. „Amintiţi-vă – ne-a declarat Kivu – de Mugur Isărescu, a cărui cotă de încredere a fost şi a rămas mare câtă vreme este guvernator al Băncii Naţionale, dar s-a redus atunci când s-a asociat unei forţe politice. La fel, Theodor Stolojan avea cotă foarte mare când era la Banca Mondială, după care a început să scadă când s-a implicat în politică. Se pare că, asocierea cu o forţă politică este penalizată de electorat”, a conchis Kivu. Din acest punct de vedere, despărţirea lui Băsescu de PDL după Convenţia acestui partid de la sfârşitul lunii martie, pare să-i fi servit bine preşedintelui. Dacă luăm în considerare datele privind percepţia favorabilă a Mişcării Populare în sondajul IRES (singurul care a realizat un sondaj în acest sens), se pare că Băsescu a mizat încă o dată pe o carte câştigătoare.
Coabitarea, preferată de români
A doua acţiune importantă a preşedinţiei din perioadă în care au fost realizate măsurătorile, a fost compromisul cu Victor Ponta în privinţa numirilor la DNA şi Ministerul Public. Potrivit sondajului CCSB, peste un sfert (26%) nu ştiu sau nu se pronunţă asupra acestor numiri, ceea ce este îngrijorător, dar dintre cei care ştiu despre ce este vorba, numai 27% s-au declarat împotriva numirii Laurei Codruţa Kovesi la DNA faţă de 44%, care s-au declarat în favoarea acestei numiri. Compromisul a fost salutat de 61% dintre români, care au apreciat că Ponta a încercat să deblocheze situaţia din Justiţie. În ceea ce priveşte beneficiile compromisului, percepţia este fără echivoc: 33% consideră că Ponta a fost principalul câştigător, 30% că Băsescu a fost câştigătorul, iar 7% că Antonescu a câştigat, în vreme ce un procent solid de 27% apreciază că Antonescu a pierdut. Pe ansamblu, 42% cred că Băsescu a avut de câştigat.
Coroborând percepţia favorabilă asupra compromisului Băsescu-Ponta pe Justiţie cu faptul că 59% cred că prim-ministrul şi preşedintele ar trebui să colaboreze mai mult in pofida faptului că 50% cred că relaţia dintre cei doi este una „tensionată”, atunci concluzia care se conturează este că românii apreciază coabitarea (şi colaborarea) preşedinte-premier, din care Băsescu şi Ponta câştigă iar Crin Antonescu pierde. Cu cât coabitarea merge mai bine, aşadar, cu atât cei doi par să aibă de câştigat, iar ultimul de pierdut.
Privită din unghiul coabitării, creşterea lui Traian Băsescu în aprecierile populaţiei poate fi pusă pe seama electoratului PSD. „Înţelegerea cu Ponta îi face pe pesedişti să îl privească cu mai multă îngăduinţă pe Băsescu”, crede Mircea Kivu. De aceeaşi părere este şi sociologul Barbu Mateescu, potrivit căruia coabitarea şi faptul că „mass-media au creat impresia că Ponta şi Băsescu pot să colaboreze în măsura în care preşedintele a părut că cedează în faţa lui Ponta” i-a determinat pe votanţii PSD să aibă mai multă încredere în Traian Băsescu. Cei care par să iasă cel mai prost din acest aranjament şi din schimbările de bazin electoral sunt PDL şi Crin Antonescu.
De pierdut pare să piardă şi curentul anticorupţie în măsura în care coabitarea, compromisul şi „acomodarea” pragmatice par să bată orice altceva, dar aceasta nu este deocamdată decât o conjectură. Niciun sondaj nu a măsurat până în prezent gradul de încredere şi popularitatea lui Daniel Morar, pentru a le compara cu cifrele lui Ponta sau Băsescu, bunăoară, în scopul de a vedea exact cum percepe populaţia lupta împotriva corupţiei, unde plasează responsabilităţile şi cât de mare este gradul de confuzie naţională.
