Preşedintele Traian Băsescu a declarat, într-o conferinţă de presă, că raportul pe justitie MCV al Comisiei Europene este unul „corect, bazat pe fapte, întâmplări şi acţiuni politice ale românilor cu funcţii de responsabilitate în stat”. El a mai spus că acest raport este o oglindă corectă a instituţiilor statului român.
„Am în faţă exemplarul din raport pe care l-am citit. Puteţi să vedeţi că este subliniat frază cu frază, l-am citit de mai multe ori. Raportul trebuie luat în serios, este temeinic şi corect”, a declarat Băsescu.
„Cine se amăgeste cu ideea că propagandistic vom păcăli Comisia Europeana sau statele membre are o poziţie împotriva interesului national”.
„Raportul este corect, bazat pe fapte, intâmplari şi acţiuni politice ale românilor cu funcţii de responsabilitate în stat”.
„Este o oglindă corectă a acţiunii instituţiilor statului de la 5 iulie, data ultimului raport, până astăzi”.
„Ce avem de facut e să luăm în consideraţie punctele de vedere exprimate şi să acţionam pentru eliminarea a ce este negativ, pentru că ne-am angajat să îndeplinim standardele UE”.
„Am observat ca raportul a fost profund politizat. Fiecare chel şi-a pus mâinile in cap, fie că a fost vorbă de oameni politici, fie de presă”.
„Raportul nu cere o lege a presei. Dimpotrivă, subliniază necesitatea menţinerii libertăţii presei şi cere instituirea unor soluţii de sancţionare şi reparaţii pentru cei care sunt în mod nedrept atacaţi, linşaţi, discreditaţi”.
„Mesajul pe care îl dă acest raport este: nu vă jucaţi cu statul de drept, au rezistat instituţiile, dar reveniţi-vă în abordarea pe care o aveţi ca oameni politici”.
„Raportul are o abordare pozitivă faţă de instituţiile care fac obiectul supravegherii. Se constată progrese la CSM, se relevă pozitiv activitatea ICCJ, este evidenţiată activitatea ANI. Remarca extrem de importantă pe care o face raportul este că deşi începând din vara anului trecut statul de drept a fost pus sub semnul întrebării, aceste instituţii şi-au îmbunătăţit activitatea în această perioadă”.
„Raportul arată că la nivelul politicienilor la vârf nu suntem la standardele europene”.
„Politicienii nu sunt deasupra legii şi ei trebuie să fie un exemplu. Comisia Europeană nu se leagă niciodată de aleşi, dar când intri în instituţiile la vârf şi eşti pus sub semnul întrebării, trebuie să existe reacţia demisiei. Deşi raportul e făcut după alegeri, nu este nicio critică la votul electoratului”.
„Văd că a apărut un nou fenomen legat de suspendarea preşedintelui. Preşedintele României are un mandat pe care îl dobândeşte prin alegeri libere cu condiţia să obţină 50% plus 1. Nu există menţiunea ca preşedintele să-şi menţină intenţia de vot pe perioada mandatului. Consider ridicole toate abordările domnilor care vorbesc de suspendare, iar alţii sar şi apără că nu va fi suspendare. Sunt penibili, să citească Constituţia”.
„Raportul arată că la nivelul politicienilor la vârf nu suntem la standardele europene”.
„A fost o celebră OUG 38 care a vizat pregătirea suspendării preşedintelui. A fost declarată neconstituţională de către CCR, iar Executivul nici acum nu a anulat-o, deşi trebuia anulată în 30 de zile. Cum să nu semnaleze raportul acest lucru?”
„Au fost 3 miniştri găsiţi incompatibili de ANI, dar au fost menţinuţi în Guvern. Cum să nu semnaleze raportul acest lucru, când Guvernul nu se încadrează în standardele europene?”
„Nu veţi vedea niciodată Comisia Europeană întrebând de ce a fost ales un politician cercetat penal. Dar când eşti numit în Guvern şi este pusă la îndoială integritatea există demisia. Nu întreabă nimeni de ce a fost votat domnul Stan, pentru care se ceruse arestarea. Se respectă suveranitatea poporului de a îşi alege reprezentanţii. Dar CE vine şi întreabă de ce Parlamentul nu a aprobat arestarea domnului Stan? De ce Parlamentul a respins cererile de urmărire penală a miniştrilor Borbely şi Dobre?”
„De ce Parlamentul s-a opus hotărârii definitive care constata incompatibilitatea domnului Diaconu? Asta găsim în raport, iar mesajul CE este <nu mai faceţi lucrurile astea>”.
