Senatorul Mircea Diaconu are toate şansele să-şi încheie mandatul complet de senator, în condiţiile în care Camera Superioară a adoptat ieri fără cvorum hotărârea prin care declară vacantarea fotoliului acestuia în urma unei decizii a Curţii Constituţionale.
În pofida asigurărilor date de preşedintele Comisiei juridice din Senat, Toni Greblă (PSD), conform cărora decizia de încetare a mandatului de senator al lui Mircea Diaconu şi vacantare a postului va fi publicată în Monitorul Oficial, sorţii înclină în favoarea lui Diaconu, din moment ce hotărârea a fost adoptată fără cvorum, în sală nefiind prezenţi mai mult de 20 de senatori. În felul acesta, Senatul României va reuşi nu numai să salveze pensia de parlamentar a lui Mircea Diaconu, dar şi să învingă, de facto, atât o hotărâre a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cât şi o hotărâre a Curţii Constituţionale. În aceste circumstanţe, cazul Diaconu va reprezenta o lovitură gravă dată de politicieni statului de drept.
Citeşte şi Ce spun EXPERŢII despre anunţul Senatului de încetare a mandatului în cazul Diaconu
Potrivit lui Greblă, „noi trebuia să fim în cvorum dacă luam hotărârea de a înceta mandatul domnului Mircea Diaconu. Acum, practic Senatul nu a făcut decât să ia act de decizia justiţiei, care a stabilit că din iunie nu mai este senator, i-a încetat calitatea de senator. Noi am luat act cu o întârziere de acest lucru. Aceasta nu este o hotărâre ca toate celelalte, nu se supune la vot, pentru că nu avem ce vota. (…) Aici iei numai act, e o simplă formalitate. Este situaţia atipică”.
Cum se contrazice Senatul
Dacă lucrurile ar sta într-adevăr în acest fel, atunci nu se mai justifică votul dat de senatori pe 30 octombrie, când, în pofida unei decizii definitive şi irevocabile a ICCJ prin care se constată incompatibilitatea lui Diaconu, Senatul a respins încetarea mandatului acestuia. Dacă nu trebuia decât să „ia act”, atunci votul de pe 30 octombrie a fost abuziv, iar dacă trebuia adoptată o hotărâre, atunci votul de ieri a fost nul, iar mandatul lui Diaconu a fost salvat. O primă contradicţie.
În al doilea rând, s-ar putea aduce argumentul că ieri s-a luat act de fapt de o hotărâre a Curţii Constituţionale. A doua zi după votul din Senat, Consiliul Superior al Magistraturii a reclamat la CCR conflictul constituţional între ICCJ şi Senat şi a menţinut decizia Curţii Supreme şi, ca atare, hotărârea CCR nu ar fi trebuit citită în plen, la fel cum s-a întâmplat în luna august când s-a citit în plenul camerelor reunite decizia CCR de invalidare a referendumului de demitere a preşedintelui Băsescu. Atunci, Monica Macovei a argumentat că pentru şedinţa în care se citeşte decizia Curţii Constituţionale privind invalidarea referendumului nu e nevoie de cvorum nici pentru prezenţă, nici pentru citire. În plus, în această şedinţă nu se poate lua nici o decizie de către Parlament cu privire la referendum. Doar se citeşte dispozitivul hotărârii Curţii Constiţuţionale”.
Cu toate acestea, în august peneliştii au încercat să împiedice întrunirea cvorumului, care în cele din urmă a fost realizat cu ajutorul unor parlamentari PSD, la insistenţele lui Victor Ponta. Dar, deşi ar trebui să fie, situaţia de la referendum nu este similară cu cea de la Senat, mai întâi pentru că în august trebuia trimisă la Monitorul Oficial hotărârea CCR, iar acum este vorba de o hotărâre a Senatului, iar pe de altă parte pentru că regulamentul Senatului este diferit de cel al camerelor reunite şi prevede că este nevoie de o hotărâre a Senatului, fapt recunoscut şi de Crin Antonescu. La începutul şedinţei de ieri, acesta a declarat că „suntem aici în faţa formalităţii de a închide acest conflict printr-o hotărâre a Senatului”, pentru ca la finalul şedinţei Antonescu să nu mai supună la vot hotărârea. A doua contradicţie.
Preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, a declarat că până nu se publică în Monitorul Oficial nu se poate vorbi de revocarea mandatului lui Diaconu, dar, potrivit liderului PDL din Senat, Cristian Rădulescu, în absenţa cvorumului, hotărârea de revocare nu există.
Ion Stan, alt mandat altă procedură
Aceasta a fost a doua decizie luată de Parlament în dauna Justiţiei şi în favoarea propriilor membri în tot atâtea zile după ce luni, Camera Deputaţilor a amânat până pe 12 decembrie ridicarea imunităţii lui Ion Stan, acuzat de DNA de trafic de influenţă în pofida avizului favorabil dat cu nouă contra unu de comisia juridică, cererii de arestare preventivă a deputatului de Dâmboviţa. Stan a susţinut în faţa colegilor săi la audieri, că „în cazul său este vorba, în realitate, de o sponsorizare, şi nu de trafic de influenţă”, şi a pretins că sumele de bani la care se face referire în referatul procurorului de caz nu au fost primite direct, el îndrumându-l pe denunţător să le depună la casieria Partidului Social Democrat. Ieri Biroul Permanent a decis amânarea până pe 12 decembrie a convocării şedinţei de plen destinate dezbaterii ridicării imunităţii parlamentare, în pofida faptului că regulamentul Camerei prevede ca aceasta să se facă în termen de cinci zile.
Purtătorul de cuvânt al PDL, Traian Ungureanu a afirmat că „socoteala” USL este că la alegeri Ion Stan câştigă şi devine iar deputat şi, în consecinţă, toate procedurile vor fi luate de la capăt.