„Adăpostul ăsta este aici de 30 de ani. Eu eram copil atunci. Am făcut hârtie cu cei de Biosferă (Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, ARBDD – n.r.). Dacă nu era adăpostul, mureau oamenii aici. Acum mai mulţi ani, a venit zăpada peste noapte, lacul a îngheţat, nu puteai cu barca şi 10 inşi au rămas aici. Două zile au stat şi au plecat apoi pe gheaţă”, a declarat, pentru AGERPRES, Florin Macarencu, în vârstă de 39 de ani, din satul Mila 23.
Dacă nu ar avea adăpostul pescăresc, ar fi nevoit să se trezească în fiecare zi la ora 3,00 şi să dea bani mai mulţi pentru transport.
„La 2 lei carasul, nu-ţi prea convine să pleci de-aici şi să dormi acasă”, a mai spus Macarencu.
La un alt adăpost pescăresc, Ionuţ Alexandru, în vârstă de 30 de ani, a precizat că este greu să obţii fonduri europene.
„Noi suntem prea mici să luăm fonduri. Ca să faci asta, trebuie să fie cineva să se ocupe de aşa ceva, trebuie să-l plăteşti. Noi nu ne permitem. Autorităţile au zis că fac adăposturi noi, dar nu s-au mai făcut”, a afirmat Alexandru.
În context, guvernatorul Rezervaţiei, Mălin Muşetescu, a declarat că proiectul privind amenajarea adăposturilor pescăreşti este în faza de discuţii.
„Vor fi pontoane plutitoare şi, astfel, nu vom mai urbaniza delta, aşa cum era în proiectul anterior. Este o soluţie cu impact minim asupra malurilor. Pescarii le vor putea muta în funcţie de necesităţi”, a menţionat Mălin Muşetescu.
Proiectul privind amenajarea adăposturilor pescăreşti ar urma să fie realizat cu fonduri europene.
Adăposturile pescăreşti din Deltă constituie o problemă foarte veche pentru autorităţile Rezervaţiei şi niciuna dintre conducerile ARBDD din ultimii 15 ani nu a reuşit să o rezolve din cauza statutului juridic al terenului pe care sunt amplasate. În timp ce autorităţile au declarat, în anii trecuţi, că numărul adăposturilor de pe domeniul de interes public naţional este foarte mare, de circa 700, şi că aceste amenajări care le oferă pescarilor condiţii de odihnă nu respectă nicio normă de igienă, pescarii au susţinut că, tradiţional, acordarea dreptului de a pescui presupune şi obţinerea dreptului de a-şi face un adăpost în Rezervaţie şi că acestea trebuie legalizate.
În anul 2015, cele două organizaţii de pescari din Rezervaţie, Federaţia Organizaţiilor de Pescari din Delta Dunării şi Federaţia Organizaţiilor Producătorilor de Peşte din Delta Dunării, au acordat premii în valoare de 1.600 de euro unui număr de trei proiecte de adăposturi pescăreşti declarate câştigătoare ale unui concurs desfăşurat în parteneriat cu ARBDD şi Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti.
La începutul lui 2016, conducerea de la acea vreme a Administraţiei a anunţat că a primit de la asociaţiile de pescari propunerile pentru amplasarea adăposturilor pescăreşti care urmau să fie construite după modelul celor trei proiecte declarate câştigătoare în anul precedent.
În Delta Dunării, conform evidenţelor autorităţilor, îşi desfăşoară activitatea legal circa 1.100 de pescari.
