Premierul Florin Cîțu, la întâlnirea avută cu președinte Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în 11-12 februarie. Foto: audiovisual.ec.europa.eu

Penalizări: România ar putea plăti până la 100.000 de euro pe zi pentru fiecare clauză de mediu

Gropile de gunoi și managementul deșeurilor, tăierile ilegale de păduri, protejarea ariilor naturale și poluarea aerului sunt subiecte ce vor necesita eforturi considerabile în următorii ani.

Ioana Oancea 0 comentarii

Actualizat: 11.03.2021 - 21:39

Țara noastră are probleme la aceste capitole, iar Comisia Europeană ne amenință cu dosarele de infringement. Sancțiunile CE pot ajunge la 100.000 de euro pe zi per clauză.

În acest moment, România are deschise nu mai puțin de 20 de dosare de infringement pe mediu, iar majoritatea lor sunt în faza de precontencios. Adică, Comisia Europeană ne transmite avertismente și ne dă termene în care să rezolvăm problemele pas cu pas. Procedura este însă lungă, iar Comisia Europeană este mai degrabă dornică să soluționeze problemele decât să aplice sancțiunile. Dacă în urma acestui proces, ele nu se soluționează, dosarul este trimis la Curtea de Justiție a UE (CJUE) este cea care decide sancțiunile care pot fi usturătoare.

Procesul a fost explicat de Sorin-Ionuț Banciu, fost deputat liberal, numit săptămâna trecută secretar de stat la Ministerul Mediului. Banciu a declarat pentru România liberă că cele mai multe dosare se referă la depozite neconforme de deșeuri din toată țară care necesită să fie închise, dar există și dosare pe arii protejate, tăieri ilegale și pe poluarea aerului.

Dosarele pot fi închise prin transpunerea unor directive ale Uniunii Europene în legislația românească, dar sunt și dosare pentru care este nevoie de o mai bună implementare. Banciu, care a lucrat ca ONG-ist pe astfel de proiecte, spune că în domeniul tăierilor ilegale, legislația a devenit prea stufoasă și se pierde din vedere aplicarea strictă a Regulamentului European care spune că este interzisă punerea pe piață a lemnului recoltat ilegal. Potrivit lui Banciu, controlul ar trebui să vizeze strict colectarea lemnului și să nu meargă spre suprareglementare care tinde să blocheze domenii precum industria mobilei sau construcțiile.

Pe de altă parte, controalele sunt ineficiente – un pădurar are de supravegheat până la o mie de hectare de pădure, ceea ce este imposibil. Legislația îl împiedică să folosească armamentul din dotare, iar silvicultorii sunt astfel într-un permanent pericol. În plus, controalele trebuie făcute în funcție de dimensiunile operatorilor. „Se discută despre controale insuficiente, lipsă de proporționalitate. Am operator care pune pe piață un milion de metri cubi și operator care pune pe piață o mie de metri cubi , nu poți să îi controlez la fel de des,” spune Banciu.

 

Poluarea aerului din București 

Una dintre cele mai spinoase dosare se referă să poluarea aerului din București. Un dosar care se referă la suspensiile din atmosferă (PM10) a fost deschis încă din 2007, dar primarii care s-au perindat pe la Capitală și miniștrii mediului au întârziat elaborarea și punerea în aplicare a unui Plan Integrat pentru Calitatea Aerului. În primăvara anului trecut, România a primit o condamnare din partea CJUE, însă după ce a ajuns în fotoliul de primar, Nicușor Dan, a cerut un nou răgaz pentru a evita aplicarea sancțiunilor. Un alt dosar care vizează tot Bucureștiul este cel legat de poluarea cu oxizi de azot (NO2). Dacă cele două sancțiuni ar fi aplicate, la o amendă de 200.000 de euro pe zi, Primăria Capitalei ar intra rapid în faliment.

România ae nevoie însă de un Plan Național de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici, nu doar unul pentru București. Acesta ar fi trebuit elaborat încă din 2019, însă acest lucru nu s-a întâmplat nici până acum.

 

„Suntem o țară foarte bogată în biodoversitate, mai puțin dezvoltată decât centrul și vestul Europei și avem o șansă unică să construim frumos țara asta, să ne dezvoltăm fără să stricăm ce e în jurul nostru. Și autostrăzile, și căile ferate se pot construi fără să distrugem mediul”. SORIN-IONUȚ BANCIU, SECRETAR DE STAT MINISTERUL MEDIULUI

 

TEHNIC VORBIND

 

Numai în luna februarie, Comisia Europeană a decis să trimită la CJUE mai multe state:

-        Slovacia a fost acționată în instanță pentru suspensii atmosferice poluante (PM10), la fel ca România.

-        Germania a fost deferită Curții pentru nerespectarea directivelor privind ariile protejate și conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei.

-        Polonia a fost trimisă în judecată pentru nerespectarea legislației europene privind normele de zgomot.

-        Slovenia va fi judecată pentru aplicarea prevederilor privind tratarea apelor reziduale din mediul urban. 

Comentarii